Paradis

„Candva, am fost si eu in marginea unui desert. Am inteles atunci ca nimic nu se poate cladi pe nisipul care a curs din clepsidra.
Toate pacatele pe care nu le-am savarsit sunt elanuri ratate si daca trebuie sa ma mustru pentru ceva, in primul rand trebuie sa ma mustru pentru ca destule prejudecati m-au impiedicat sa beau cand mi-a fost sete, sa musc dintr-un fruct cand mi-a fost foame, sa fac marturisiri cand am iubit. Si ce virtute e aceea de a spune „nu”? Ce intelepciune e aceea de a porunci inimii sa taca ? Daca n-am fost destul de fericit cat am visat este pentru ca n-am avut curajul sau n-am stiut sa fiu destul de pacatos”

Octavian Paler/ Polemici cordiale

Sunt persoane fericite de averea pe care au acumulat-o in timp; altele considera ca a fi fericit inseamna a avea prieteni, a fi sanatos, a fi apreciat si stimat; altele sunt fericite stiindu-se iubite de cineva sau numai stiind ca persoana iubita exista acolo undeva si respira acelasi aer. Exista oameni care isi "fabrica" un paradis numai al lor in care sa se simta fericiti. Dar ce s-ar intampla daca acest paradis ar exista undeva pe Pamant ?

"Fericirea are nenorocirea sa para ceva absolut". Dar eu cred ca fericirea se poate atinge cu mana.