Octavian Paler/Aventuri solitare
În acelaşi alt depărtat timp Arhimede spunea:
"Nu te atinge de cercurile mele" Iar în clipa următoare era mort.
Publicat de
gabi
la
21:57
8
comentarii
Publicat de
gabi
la
16:33
12
comentarii
Concurs pe blogul lui Calin Hera
"Iarna car, vara sanie"
Publicat de
gabi
la
17:14
10
comentarii
Publicat de
gabi
la
20:17
16
comentarii

foto
"Pentru ca mi-e frica fug" sau
"Fug pentru ca mi-e frica" ?
Tu te-ai intrebat despre asta, prietene ?
Publicat de
gabi
la
17:31
25
comentarii
Publicat de
gabi
la
19:39
8
comentarii

foto
Cad iarasi prelungile ploi de septembrie,
prelungi ca soselele, nesfarsite ca asteptarea,
desirate ca adolescentii de azi.
Cararile mele si ale prietenei mele furnica,
secara, picnicurile si sperantele sunt invadate de ape
albinele coboara spre corolele florilor in acvalang.
Panza de paianjen e uda ca navodul pescaresc
pana si mustele sunt ciuciulete, ca niste cocote pe marile bulevarde,
tegumentul de plastic al manechinelor e umed de lacrimi adevarate.
Ah, prelungile ganduri ratacind printre ploi,
nesfarsit e drumul lor pana la sarbatoarea primaverii si pana la blandele ceturi,
ploile de septembrie se vaporizeaza in ele ca intr-o sauna.
Dar nu ceturile vin si nu tainele lor nepatrunse,
ci acuitatea perceptiei: zaresc deja omida subtire a zapezii
serpuind pe desfrunzitele crengi ale arborilor.
Bateti ploi de septembrie, bateti, am sa-mi incalt cizmele de cauciuc
si-am sa cobor cu voi impreuna - uite ca avem acelasi drum -
spre stramosii mei secerati in campie si ingropati in poiana sub frunze de maslin.
Publicat de
gabi
la
19:14
13
comentarii
Astazi universul s-a intors spre
inauntru.
Vrabia inghetata spre nimicul
cald
ce mai dainuie-ntr-insa,
blidul
spre supa linceda din
sine,
campul
vede prin miristea roscata
barba ce o va inalta la primavara spre cer.
Osanza
cauta sa dibuie locul
unde palpita candva
muschiul.
Eu
ma uit cum se inmultesc in mine,
ca niste microorganisme,
visele
zadarnice.
Pamantul alearga
cu ochii in oglinda
retrovizoare
curios daca ar izbucni sau nu
reactia nucleara
in cazul ca s-ar risipi pentru creatie
cat se creeaza pentru
risipa.
Samanta
priveste in sine
cu ochii mariti de
teroare:
ce voi deveni ?
gaza,
arbore,
floare,
om,
neom,
om,
neom ?
Publicat de
gabi
la
22:52
4
comentarii
Imagini cat se poate de reale, necosmetizate
Unii zâmbesc acru. Alţii din vârful buzelor, de complezenţă adică.
Pentru cei care zâmbesc din atrii şi ventricule, pentru voi dragilor - desfătare de culoare şi lumină într-o micuţă grădină ca un murmur crud, spre copt.
Publicat de
gabi
la
13:57
11
comentarii

foto
Am vrut azi să fiu eroică dar n-am reuşit.
Nu există motivaţie mai mare decât salvarea unei alte vieţi atunci când sănătatea îţi permite. De multe, foarte multe ori o facem în plan psihologic, însa există clipe când putem face mai mult. Gândiţi-vă la "infrăţirea" care ne atinge prin miligramele de sânge.
Publicat de
gabi
la
12:38
2
comentarii