The power of love - Celine Diva Dion

Cea mai de succes cantareata a tuturor timpurilor si inimaginabil, sensibila, intr-un impresionant concert!

De la comunicare la comuniune

Comunicarea este a mintii - verbala, intelectuala, conceptuala.
Comuniunea este a non-mintii, a tacerii adanci; un transfer de energie, nonverbal; un salt de la o inima la alta, imediat, fara intermediere.

Spontaneitatea

Spontaneitatea este una din valorile cele mai de pret; sa fii natural, sa-i permiti naturii sa se desfasoare. Nu s-o impiedici, s-o stanjenesti; nu s-o distragi; nu s-o pornesti intr-o alta directie care n-ar fi decurs de la sine; a te abandona naturii, a curge cu ea. Spontaneitatea inseamna sa nu te impotrivesti, sa fii intr-un continuu acord.

Milioane de oameni se duc pe sine spre un tel imaginar. Si fiindca se duc spre un tel imaginar, ei isi rateaza destinul firesc - care este singurul tel. Si tocmai de aceea exista atat de multa frustrare, atat de multa suferinta, atat de mult infern. Iata de ce oamenii sunt tristi si morti. Ei traiesc si totusi nu traiesc. Ei se misca inlantuiti ca niste prizonieri. Miscarea lor nu este libera, miscarea lor nu este un dans - nu poate fi, deoarece ei se lupta, sunt intr-o lupta continua cu ei insisi. In fiecare moment apare un conflict; vrei sa faci asta si religia ta nu-ti permite; vrei sa fii cu aceasta femeie, dar ea nu este respectabila. Vrei sa traiesti in acest fel, dar societatea nu-ti permite.

Vrei sa mergi pe un drum, simti ca asa poti sa fii natural, dar toata lumea este impotriva.

Asa ca, asculti tu de fiinta ta ? Sau asculti de sfatul oricui altcuiva ?

Daca asculti de sfatul altcuiva, viata ta va fi o viata goala, nimic altceva decat frustrare. Vei sfarsi fara ca vreodata sa fii viu, vei muri fara ca vreodata sa stii ce este viata.

Dar societatea a creat o multime de conditionari care sunt deja in tine. Aceasta conditionare se numeste constiinta. Orice ai vrea sa faci, constiinta iti va spune: "nu face asta".

Asa ca ori de cate ori mergi impotriva constiintei , te simti vinovat. Vinovatia inseamna ca tu ai facut ceva ce ceilalti nu vor ca tu sa faci. Asa ca ori de cate ori esti natural, esti vinovat si ori de cate ori nu esti vinovat, esti nenatural.

Aceasta este dilema, aceasta este dihotomia, aceasta este problema.

"N-ai drept sa te minti
Sa te pacalesti
Ca tot e-n zadar
Sa nu reusesti
In tot ce visezi
N-ai drept sa renunti
N-ai dreptul sa mori
Cat inca traiesti
N-ai dreptul s-o minti
Sa te amagesti
Cat alta iubesti
Si viata din ea
Vie-n viata ta
Va ucide acum
In inima ta
Tot ce ar urma

Trebuie sa stii ca stiu. E scut!
Trebuie sa stii ca maine e-n trecut
Trebuie sa stii de oamenii ce-ti fura viata
Cu un zambet nenascut

Trebuie sa stii ca stiu.E scut!
Trebuie sa stii ca ieri inca nu a inceput
Trebuie sa stii ca nu esti singur
E un drum deja facut


Ai dreptul sa stii
Ca un cuvant
Poate sa deschida un mormant
N-ai drept sa te ierti
Prea usor
N-ai drept sa omori
Visele din zori
Ce alt om zidesc
Ce-n alt om traiesc
N-ai drept sa ucizi
N-ai drept sa decizi
Ce-i bun pentru el
Chiar daca el vrea
Chiar daca-i asa
Nu e viata ta


Exista bine , exista rau
Sunt amandoua in drumul tau
Exista viata in viata ta
Exista ura si dragostea numai alegerea-ï a ta..."

"Nu vreau sa te fur,
Vreau numai sa te intalnesc.. undeva la mijloc,
Dragostea mea in loc sa gasesc.
Nu vreau sa te furi,
Vreau doar sa nu te amagesti.. undeva la mijloc,
Intre tine si tu, in lumina din inima ta privesti!
Nu vreau sa ma furi…
Vreau sa te lasi sa-ti daruiesc.. undeva la mijloc,
In seninul din privirea ta sa ametesc!
Nu vreau sa ne furi
Vreau numai sa ne intalnesti.. undeva la mijloc,
In visul din lumea pe care, doar in gand o regasesti!
Nu vreau sa ma furi..
Nu vreau sa te furi..
Nu vrea sa ne furi!

Nu vreau sa te fur
Vreau numai sa ma risipesti.. undeva la mijloc,
Intre tot ce esti tu si tot ce-ti doresti!
Nu vreau sa te furi
Vreau doar sa nu te ratacesti.. undeva la mijloc,
Intre tot ce ai pierdut si tot ce nu gasesti!
Nu vreau sa ma furi
Vreau numai sa ma linistesti.. undeva la mijloc,
Intre tot ce sunt eu si tot ce-mi lipsesti!
Nu vreau sa ne furi
Vreau numai sa ne ocrotesti.. undeva la mijloc,
Intre tot ce nu-ti spun si tot ce gandesti!"

Oare ce este bine si ce este rau ?

Ca un nor ce se ridica din mare,

Pe care pamantul il imbratiseaza, absorbind ploaia,

La fel, precum cerul, marea ramane

In afara cresterii si descresterii.

Acolo sunt doua fenomene: cerul si norii. Norii vin si de duc. Cerul nu vine niciodat si nu se duce niciodata. Uneori norii exista, alteori nu; ei sunt efemeri. Cerul exista intotdeauna; el este in afara timpului, el este etern. Norii nu-l pot corupe, nici macar norii negri nu-l pot corupe. Nu exista nicio posibilitate de a-l corupe. Puterea lui este absoluta. Norii pot sa vina si sa plece si ei chiar vin si pleaca, dar cerul este la fel de pur ca intotdeauna; pe el nu ramane nici macar o urma.

Exista doua fenomene, aspecte, unele care sunt ca cerul si altele ca norii. Actiunile tale sunt ca norii - ele vin si se duc. Tu ? Tu esti cerul; tu nu vii niciodata si nu pleci niciodata. Nasterea ta, moartea ta sunt ca norii; ele vin si se duc; Tu ? Tu nu apari si nu dispari; tu existi intotdeauna. Starile, actiunile tale apar; tu nu apari niciodata. Ele apar tot asa cum norii apar pe cer. Tu esti un observator tacut al intregului joc al norilor. Uneori sunt albi si frumosi, alteori sunt negri, deprimanti si urati. Uneori sunt plini de ploaie si alteori sunt goi. Uneori ei fac un mare bine pamantului, alteori un mare rau. Uneori aduc inundatii si distrugei, alteori ei dau viata, mai multa verdeata, recolte bogate. Dar cerul ramane intotdeauna acelasi; buni sau rai, frumosi sau urati, norii nu-l corup.

Actiunile tale sunt ca norii, starile sunt ca norii; fiinta este ca cerul.

Cand urmaresti comportarea unei persoane, esti focalizat pe nori. Cand observi puritatea intima a fiintei sale, tu observi cerul sau. Daca vei cauta puritatea interioara, atunci nu va mai fi niciodata cineva rau, atunci intreaga existenta este sfanta. Daca vezi actiunile, atunci nu poti vedea pe nimeni sfant. Chiar persoana cea mai sfanta este inclinata sa comita multe greseli in ceea ce priveste actiunile sale.

Orice vei face, vei aduce ceva bun in lume, dar vei aduce si ceva ce poate fi interpretat ca fiind rau - indiferent ce faci. Chiar prin alegerea ta de a face ceva, la urma urmelor, multe lucruri vor fi bune si multe vor fi rele. Gandeste-te la urmatoarele: ii dai ceva bani unui cersetor - faci bine; dar cersetorul cumpara otrava si se sinucide. Intentia ta a fost buna, dar rezultatul final este rau. Il ajuti pe un om - el este bolnav, muribund, il duci la spital. El se insanatoseste si apoi comite o crima. Fara ajutorul tau, ar fi fost o crima mai putin pe lume.

Daca urmaresti actiunile, iti irosesti intreaga viata. Le poti alege pe cele bune, le poti alege pe cele rele. Si in realitate, fiecare actiune aduce ceva bun si ceva rau. Binele si raul sunt sunt cele doua aspecte ale aceleiasi monede. Tu poti face binele, dar ceva rau se va intampla, pentru ca unde ar putea dispare celalat aspect ?

Asa ca uneori pacatosii sunt folositori si virtuosii sunt uneori foarte daunatori. Virtuosii si pacatosii sunt cu totii in aceeasi barca. Odata ce ai intele aceasta, este posibila o transformare. Atunci tu nu te mai preocupi de actiuni.

Atunci pornesti spre o alta alegere : cerul.

Priveste marea. Milioane de nori izvorasc din mare, se evapora multa apa, dar marea nu scade din aceasta cauza. Si apoi norii vor aduce ploaie pe pamant si rauletele vor deveni rauri si multe rauri se vor revarsa si apa va curge inapoi spre mare, spre ocean...toate raurile de pe pamant isi vor duce apa in mare, dar asta nu face ca marea sa creasca; marea ramane aceeasi. Indiferent daca ceva este luat din ea, sau ceva este varsat in ea, nu conteaza, perfectiunea ei este de asa natura incat nu poti lua nimic din ea si nu poti adauga nimic in ea.

Fiinta interioara este atat de perfecta incat actiunile tale pot fi ale unui pacatos, dar nimic nu ti se poate lua. Si actiunile tale pot fi cele ale unui sfant, dar nimic nu ti se poate adauga tie. Tu ramai acelasi.

OSHO

For you, Criss

Un cadou de ziua mea

"Pentru el am fost,

apoi pentru el am devenit aceea pe care o dorea.

Pentru el am invatat sa tac, apoi

sa ma nasc din cuvant,

din stele plangand;

pentru el am invatat sa caut taina

pentru el am cantat fericirea,

lui sa i-o dau neintinata;

cuvantul meu i l-am dat lui,

sa-si acopere trupul ostenit.

Pentru el am ucis stele si tot

pentru el am negat lacrimile;

i-am daruit lumea mea cu flori si primaveri.

L-am vegheat in nopti cu furtuni cenusii;

pentru el pregatindu-mi spiritul...

Am ras pentru el,

am plans pentru el...

am furat bucurie pentru el,

am rupt lumina si gand pentru el,

.........................................................

M-am razbunat in numele tau,

am sangerat, am cazut;

cu greu, dupa toamna,

m-am ridicat din nou

pentru tine...

Pentru tine am creat,

pentru tine am murit..."

de Laurentiu Bancu

The Secret To Living Life

As vrea sa dedic cateva randuri minunatului Dan Andrei Santimbreanu http://dansantimbreanu.wordpress.com/ care a reusit sa iasa invingator din lupta cu boala sa. Desi mai are de parcurs etapele recuperarii, Dan nu se menajeaza atunci cand e vorba de alti bolnavi cu tumori craniene, si face numeroase apeluri umanitare in scopul sensibilizarii oamenilor potenti in donatii.

Gestul lui minunat a contribuit la adunarea in timp util a sumei necesare tinerei Ana Maria Taicutoiu, de 14 ani, cu tumora de hipofiza, pentru a putea face interventie chirurgicala la Hanovra pe data de 17 aprilie (Sper din inima ca a fost adunata toata suma, desi nu am confirmari).

Suntem alaturi de familiile celor bolnavi cu incurajari si vorbe bune si ii uram lui Dan sa aiba parte de o viata minunata, asa cum merita din plin. Ingerii frumusetii si ai bucuriei
sa va faca inima sa vibreze la fiecare mireasma, la fiecare culoare, la fiecare pom inflorit, la fiecare viaţă nouă...

Dane, iti multumesc inca o data in numele familiei Taicutoiu, care isi doreste sa te imbratiseze si sa te cunoasca si care iti ureaza din inima insanatosire totala.

Suntem ceea ce mancam, suntem ceea ce simtim, ceea ce gandim, ceea ce spunem, ceea ce auzim sau vedem. Pentru ca partea se oglindeste in tot si totul se oglindeste in parte. Nici o celula a fiintei noastre nu este mai importanta decat alta. Pentru ca atunci cand acea celula este afectata, intreg echilibru este perturbat. Si toata fiinta contribuie la restabilirea lui. Pentru ca toate aceste parti sunt legate si ele prin iubire. Sa le iubim atunci, constient, si atunci cand sunt bine si atunci cand sunt mai putin bine, caci iubirea le va vindeca.

Dan, mi-a placut tare mult filmuletul cu The secret To Living Life si mi-am permis sa-l aduc in atentie, tuturor celor care trec prin momente de cumpana in viata.

Aminteste-ti de Ziua Domnului

Nonporunca

IUBESTI-TI COPILUL SI LASA DRAGOSTEA SA SE INFAPTUIASCA. NU SPUNE: "IUBESTE-MA FIINDCA SUNT MAMA TA, SAU TATAL TAU. IUBESTE-MA"
NU O TRANSFORMA IN PORUNCA.