"Iubirea este o energie coplesitoare, asa cum toti oamenii stiu din experientele de viata personale. Cei ce au experimentat, insa, iubirea neconditionata stiu ca "a fi coplesit" este doar o descriere de suprafata a unei trairi de nedescris.
Iubirea neconditionata devine o putere care cuprinde si aprinde intreaga fiinta, aducand-o adesea in stari de bucurie, extaz si frumusete fantastica. Oamenii care traiesc odata aceasta stare nu mai pot fi multumiti in vietile lor cu mai putin decat atat. Ei inteleg ca exista in interiorul fiintei o putere profund iubitoare, toleranta, infinit fericita si plina de inocenta, care sterge complet orice gand in momentul aparitiei sale. Numai traind-o avem acces la intelegerea ei. Pana atunci, experimentam iubirea asa cum "poate" constiinta proprie in orice moment. Iar constiinta noastra este conditionata de istoria psihologica inregistrata in trecut, de credintele, perceptiile si intelegerile sau neintelegerile din trecut.
Iubirea neconditionata este expresia esentei vietii, ea exista peste tot si poate fi oricand perceputa de catre oricine. Viata oricarei fiinte umane nu este altceva decat expresia felului in care ea reuseste sa perceapa iubirea. Conditiile nenumarate pe care le gasim justificate din punct de vedere mental pentru a-i judeca pe cei din jurul nostru, pentru a suferi, a invinovati, ori a gandi la raul altora sunt si pietrele in care ni se poticneste mintea.
Un exercitiu banal de autoobservatie ne va ajuta sa vedem ca sfarsim prin a gandi si a ne comporta frumos mai degraba cu oamenii necunoscuti decat cu cei pe care ii iubim, ori cu acei carora avem motive sa le multumim pentru ca traiesc aproape de noi. Ranile din trecut sunt "spinii" pe care ii folosim in scopul ranirii celorlalti. Si facem aceasta nu pentru ca vrem, cat pentru ca - de fapt - cerem insistent iubire.
Asadar, cand un altul se comporta ciudat cu noi, cand ne critica vehement ori ne ataca violent, cand atitudinile sale sunt halucinante, incredibile sau demne de toata nebunia, tocmai atunci el cere insistent: "iubeste-ma". Problema sa nu este aceea ca n-ar fi iubit, cat aceea ca el nu poate percepe iubirea, ori nu crede ca ea este posibila. De aceea el ne va ataca pe masura cererii de iubire pe care ne-o si adreseaza. Ca si cum ar spune: "sa vad daca ma mai iubesti acum!" Ca si cum atacul ar fi testul prin care el incearca sa se autoconvinga de realitatea afirmatiei profund inscrisa in mintea sa: "Este imposibil sa iubesti. Acum trebuie sa ma urasti, sa te superi pe mine si sa ma respingi"
Dar, unii au norocul sa primeasca un raspuns de tipul: "te iubesc si asa. Ceea ce faci nu arata ca esti rau, cat ca esti ranit"
Si acest raspuns vindeca sufletul in cele din urma pentru ca este raspunsul autentic al iubirii.
7 Plus
Postări
Un comentariu:
Intr-adevar, Gabitz, de cele mai multe ori, in spatele unui comportament provocator si violent se ascunde un strigat disperat dupa afectiune. Cunosc un caz. Din grupul de prieteni.Un tip foarte problematic, irascibil, incordat. Cere atentie, cere multa dragoste prin atitudinea sa mereu iesita din comun si mereu reuseste sa respinga si sa fie marginalizat. Nu a intrat in armonie cu sine, si ca atare e in total dezacord si cu lumea inconjuratoare. Deocamdata situatia o vede ca avand cauze exterioare:crede ca pentru a fi in pace cu sine, intai de toate trebuie sa intre in armonie cu ceilalti. Si de aici un intreg zbucium in neintelegere.
Trimiteți un comentariu