sâmbătă, 6 octombrie 2007

Cantec in doi


"Si vine toamna iar'

ca dup-un psalm aminul.

Doi suntem gata sã gustam

cu miere-amestecat veninul.

Doi suntem gata s-ajutam

brindusile ardorii

sã infloreasca iar' în noi

si-n toamna-aceasta de apoi.

Doi suntem, când cu umbra lor

ne impresoara-n lume norii.

Ce ginduri are soarele cu noi --

nu stim, dar suntem doi."

Lucian Blaga

4 comentarii:

tami spunea...

il iubesc si pe blaga :x
>:D<

Anonim spunea...

Frumos... Sensibil si frumos... Oare cati il mai citesc pe Blaga?

gabi spunea...

Va multumesc! Multumesc prietene. Eu as indrazni sa sper ca toata lumea citeste...
"eu cu lumina mea sporesc a lumii taină -
şi-ntocmai cum cu razele ei albe luna
nu micşorează, ci tremurătoare
măreşte şi mai tare taina nopţii,
aşa îmbogăţesc şi eu întunecata zare
cu largi fiori de sfânt mister
şi tot ce-i neînţeles
se schimbă-n neînţelesuri şi mai mari
sub ochii mei-
căci eu iubesc
şi flori şi ochi şi buze şi morminte."

E o bucurie sa impartasesc sensibilitatile cu voi.

Ana spunea...

Uitasem cat de frumoasa poate fi poezia... Merci.