Ochii care privesc fumusetea o si creeaza. Inima care simte frumusetea o si transmite. Mintea care gandeste binele il si inmulteste. Pentru ca lumea este o creatie a perceptiei, lumea adevarata se afla in interiorul nostru, iar ceea ce noi credem ca este in afara reprezinta doar o proiectie. Filmul experientelor umane se desfasoara pe ecranul interior, pentru ca ceea ce vedem a fi experienta reala, palpabila a vietii sa fie doar „ecranul de la cinema”.
Confuzia pe care o facem la acest nivel este milenara iar oamenii se caznesc sa devina constienti ca „lumea palpapabila este ecranul”, dar filmul ruleaza in mintea noastra.
De cate ori ne repezim sa schimbam realitatea, actionand asupra celor din jurul nostru, de cate ori alergam innebuniti sa schimbam circumstantele este ca si cum la cinematograf ne-am repezi sa schimbam filmul prin actiuni asupra ecranului.
Acest tertip ne reuseste uneori numai pentru ca, de fapt, am schimbat filmul in mintea noastra.
Cand nu ne reuseste este pentru ca am uitat unde ruleaza filmul; vrem sa schimbam imaginile de pe ecran, in timp ce in minte ruleaza exact ceea ce nu vrem sa fie.
A doua confuzie provine din neintelegerea ca oricare altul din preajma noastra face aceeasi confuzie, adica isi creeaza propriul film.
Cand filmele se potrivesc, vedem lumea cu aceeasi ochi; reusim sa comunicam, sa ne apropiem, sa ne sprijinim, sa cream impreuna in diferite moduri.
Cand filmele noastre contin diferente esentiale, personaje, concepte si idei diferite, s-ar putea chiar sa fim in conflict.
Suferinta poate dispare atunci cand intelegem ca scenariile se schimba in mintea noastra, asumandu-ne in acelasi timp schimbarea pe care o va aduce cu sine orice alt scenariu, actori si evenimente.
Confuzia pe care o facem la acest nivel este milenara iar oamenii se caznesc sa devina constienti ca „lumea palpapabila este ecranul”, dar filmul ruleaza in mintea noastra.
De cate ori ne repezim sa schimbam realitatea, actionand asupra celor din jurul nostru, de cate ori alergam innebuniti sa schimbam circumstantele este ca si cum la cinematograf ne-am repezi sa schimbam filmul prin actiuni asupra ecranului.
Acest tertip ne reuseste uneori numai pentru ca, de fapt, am schimbat filmul in mintea noastra.
Cand nu ne reuseste este pentru ca am uitat unde ruleaza filmul; vrem sa schimbam imaginile de pe ecran, in timp ce in minte ruleaza exact ceea ce nu vrem sa fie.
A doua confuzie provine din neintelegerea ca oricare altul din preajma noastra face aceeasi confuzie, adica isi creeaza propriul film.
Cand filmele se potrivesc, vedem lumea cu aceeasi ochi; reusim sa comunicam, sa ne apropiem, sa ne sprijinim, sa cream impreuna in diferite moduri.
Cand filmele noastre contin diferente esentiale, personaje, concepte si idei diferite, s-ar putea chiar sa fim in conflict.
Suferinta poate dispare atunci cand intelegem ca scenariile se schimba in mintea noastra, asumandu-ne in acelasi timp schimbarea pe care o va aduce cu sine orice alt scenariu, actori si evenimente.
Postări
4 comentarii:
Excelent! Constat ca ai timp si inspiratie sa scrii mai mult. Ma bucur sa te citesc si "vant in pupa"! :)
Geni, merci frumos :)
Sincer ? Nu am nici timp prea mult, nici multa inspiratie in aceste momente; am postat insa cateva scrieri mai vechi, din placerea de a va primi cat mai des in vizita.
Astept sa bata vantul bun in pupa :) sa va ofer mereu placerea de a reveni si mie bucuria de a pune gandurile pe drum ;)
http://b88piequotes.blogspot.com/2009/10/casa-celor-1000-de-oglinzi-folclor.html
''Ochii care privesc fumusetea o si creeaza.''
Cat de adevarata e aceasta afirmatie, si totusi, cat de putini vor sa accepte asta, invinovatind circumstante si alti oameni..
Iulia,
bun venit !
Nu stiu ce sa zic despre faptul ca unii n-au inteles aceasta afirmatie decat ca regret.
Am trecut si eu pe la tine dar poate ca ar trebui sa schimbi un pic contrastul la linkurile din dreapta paginii pentru a fi mai vizibile.
Numai bine, te mai astept :)
Trimiteți un comentariu