marți, 26 mai 2009

In filosofia analizei tranzactionale


sursa foto

Oamenii sunt okay !
Fiecare om are capacitatea de a gandi!
Oamenii isi decid propriul lor destin !

Oamenii isi decid propriul lor destin si aceste decizii pot fi schimbate. Orice credinta proprie poate fi schimbata iar majoritatea modurilor noastre de interactiune cu lumea au fost formate in copilarie. Regandirea si schimbarea acestor decizii este posibila. Modelele noastre functionale imbraca niste forme ale eului: Starea de Parinte; Starea de Adult; Starea de Copil.

Compartamentul Adultului reprezinta un raspuns la o situatie de aici-si-acum folosind toate resursele de matur ale persoanei si reprezinta starea de echilibru functional al individului.

Ma comport, gandesc si simt intr-un mod care copiaza pe cel al parintilor mei sau a altor persoane care au reprezentat figuri parentale pentru mine ?
Am preluat si perpetuez comportamente din copilarie ?
Cum sunt in acest moment si cum mi-ar placea sa fiu ?
Later edit : Ar fi trebuit sa amintesc ca starea de Parinte poate fi Parinte Normativ sau Parinte Grijuliu si ca starea Copilului poate fi Copilul Liber sau Copilul Adaptat ca sa mai pot concluziona faptul ca starea de autonomie a individului se manifesta plenar in starea de Adult, cu cooperarea deplina a Copilului Liber.
Enjoy !

8 comentarii:

Ana Gabriela spunea...

...poate daca omul nu ar fi avut importanta sa existentiala nu ar mai fi fost creat, dar avand in vedere ca este singura fiinta care are ratiune, ne diferentiem cu mult de celelalte animale:D...avm defectul de a gresi, dar avem calitatea de a putea sa ne reparam greselile...si de aici depinde de fiecare daca vrea sa le repare...cu toate ca drumul e al tuturor, nu toti il vor urma...

ajnanina spunea...

toti suntem ok, totul e ok...
chiar si cand copilul plange sau se revolta, chiar si cand parintele sufoca sau raneste, cu totii crestem...
suntem propria familie interioara si intelegand asta e simplu sa facem pace in interior, respectandu-i si iubindu-i pe toti, respecatandu-ne si iubindu-ne pe noi insine...
si ajutandu-ne sa crestem, sprijinindu-ne o stare a eului de celelalte...

Călin spunea...

Cum sunt în acest moment si cum mi-ar plăcea să fiu? Asta e întrebarea cheie, cred. La care mai adaug: cum mă vede eul meu de acum 20 de ani? Cum mă va vedea eul meu de peste 20 de ani?

gabi spunea...

Calin,
important in ceea ce simtim e ceea ce percepem acum, azi. Intrebarea la cum ti-ar placea sa fii se refera tot la prezent :)
Dar, tu esti okay si vei continua sa induci si peste 20 de ani acest sentiment, celor din jurul tau. Daca il placi sau nu pe Calin cel de acum 20 de ani are valoare intrinseca si sunt sigura ca voi doi va veti intelege ;)

gabi spunea...

Janine,
foarte frumos explicat.
Multumesc mult, draga mea !

gabi spunea...

Mugur,
pai am scris despre asta intentionat, ca si mie imi place starea de Adult combinata armonios cu cea a Copilului Liber.
:)
Doamne ajuta !

gabi spunea...

Raza de soare,
ai ganduri frumoase.
Drumul este individual si nu al tuturor si tocmai aici exista diferentierea in ceea ce constientizam ca vrem...sau nu...
:)

Paul spunea...

Sunt detasat de mult de sablonul clasic al parintelui adult, am reusit sa-mi cladesc propriul EU, lasand loc din cand in cand cate ceva din etapele vietii trecute sa-mi tavaleasca prezentul!