In drumul sau de cucerire a Indiei, Alexandru s-a intalnit cu Diogene. L-a intrebat pe acesta daca are vreun mesaj de transmis pentru imbarbatarea trupelor. Diogene a raspuns: "doar unul...decat sa irosesti timpul mai bine traieste-l ! Nu traiesti nici tu insuti si nu ingadui nici altora sa traiasca. Pentru ce ? Doar pentru a fi numit Alexandru cel Mare ? Doar inauntrul tau poti fi Alexandru cel Mare si nimeni nu te impiedica. Poti parea un bufon, dar e mai bine decat sa fii un bufon; cel putin vei avea timp sa traiesti, sa iubesti, sa dansezi". Alexandru a inteles mesajul. A zis "Vad chestiunea. Cand vin inapoi, voi incerca sa urmez cele spuse" dar Diogene i-a raspuns: "Aminteste-ti ca nimeni nu vine inapoi dintr-o astfel de calatorie egoista fiindca aceasta calatorie egoista nu se termina niciodata, continua mereu. Tu vei sfarsi inaintea calatoriei egoului tau" Si asta s-a si intamplat. Pe drumul de intoarcere, Alexandru a murit.
Va mai amintiti piesa asta ? Super mesaj, sa-l bem cu ochii mintii :)
Va mai amintiti piesa asta ? Super mesaj, sa-l bem cu ochii mintii :)
Postări
19 comentarii:
Vali,
cred ca da !
Toti avem un ego de dus...
Despre site-ul ocatvianpaler.ro pot spune ca e parte din sufletul meu. Si eu ii multumesc lui Andrei Rosca pentru ca el l-a creat.
initial probabil pentru sufletul sau, dar a devenit pentru noi toti si e bine ca e asa :)
Numai bine !
Poate cã atunci când eşti Alexandru cel Mare ar însemna să-ţi iroseşti timpul dacă te preocupă doar dansatul, iubitul. Eu înţeleg ce spunea Diogene şi îi dau dreptate, dar cred că de-aia există excepţii, ca să vorbim despre ele, altfel ar fi totul plat. Am fi direct în Rai.
Calin,
da,
sau n-ar mai fi nevoie de Rai si Iad :)
Nu stiam piesa asta. Foarte frumoasa. Multumesc.
calatoriile egoiste ar trebui sa se termine cu moartea ego-ului...
daca nu se petrece asa, moare omu cu totu...
Frumos spus
unii aleg gloria, altii fericirea, nu le poti avea pe amandoua, e imposibil, trebuie sa te dedici uneia
Mihaela,
cu mare drag !
Este o piesa cu care Holograf a concurat la Eurovision in anul 1994 (am cautat pe net fiindca nu mai stiam exact anul) :)
Ma bucur ca-ti place fiindca intr-adevar pentru perioada respectiva era o piesa buna dar si acum starneste frumoase nostalgii :)
Janine,
da !
si totusi se intampla ...
Mersi frumos Ane,
e numai meritul lui Diogene.
Numai bine si te mai astept.
Fluturas,
n-as spune ca nu le poti avea si ma gandesc ca atunci cand spui fericire te referi la relatia de cuplu si timpul alocat, nu ? Daca e asa, as spune doar ca exista prioritati care defavorizeaza unul din cele doua aspecte. Zicala conform careia ne le poti avea pe amandoua (sau pe toate, cum se mai spune) e usor depasita din punctul meu de vedere, insa sunt de acord ca nu te poti dedica in egala masura si in acelasi timp si relatiei si profesiei.
Insa, fericirea poate insemna sa mergi la razboi asa cum au facut-o cei care au condus razboaie ...De fapt poate avea semnificatii diferite pentru fiecare om. Foarte multi oameni se simt fericiti atunci cand sunt solitari si asa mai departe. Eu ma simt fericita atunci cand daruiesc, ori altul se simte fericit numai atunci cand primeste...
E mult de zis...
Te imbratisez "copil" frumos !
Salutari, oameni frumosi!Ce bine c-am trecut pe-aici! :)
Gabitzule ,multumesc mult pentru ca ne daruiesti cite o particica din tine,multumesc tie si lui Andrei pentru saitul Octavian Paler!,iar piesa lui Holograf chiar m-a purtat putin dincolo de nori...nori-de-argint...
Salutari Gabi,
sunt fericita si-ti multumesc pentru declaratia frumoasa. Iti multumesc ca existi si ca primesti darul meu mic in comparatie cu sufletul tau mare.
"Dincolo de nori, e lumea mea" a ta, a noastra.
Da, dar Alexandru cel Mare avea un vis pentru care era dispus sa sacrifice multe!
Eu va multumesc pentru ca existati!!
Ce m-as face fara voi?Nici nu vreau sa ma gindesc!!
Multumesc din suflet ca pasii mei s-au indreptat spre voi...Stiam eu ca ma veti primi cu bratele deschise si-mi veti face sufletul frumos "cu armonii si mari nelinisti"...
Da,da,dincolo de nori e lumea noastra,acolo aripile noastre ne dau credinta ca suntem liberi cu adevarat,unde putem sa ne bucuram de soare ,de ploaie ,protejati de nori de argint...(Just for YOU!!)
Mihnea,
bine ai venit pe blogul meu.
Da, ai dreptate.
Si totusi Alexandru cel Mare ar fi rostit: "Dacă nu eram Alexandru, aş fi vrut să fiu Diogene", deci il pretuia. Discutia e ampla. Postarea se vrea a fi doar o pilda care sa ne puna pe ganduri in ce priveste egoul supradimensionat. Cred ca e dificil sa privesti cu ochii istoricului ceea ce vrea sa spuna psihologul :)
Te mai astept, Mihnea.
Gabi,
da, da, da...
e tare placut sa simti recunostinta pentru ceea ce e bun in viata ta !!!
hmmm...grozava povestire...nu irosi timpul, traieste-l! o idee ce merita urmata...
Raza,
Merita. E singurul act responsabil pe care-l recunosc :)
Trimiteți un comentariu