Mai intai arata-mi
unde e Apusul.
Voi inchide ermetic
aceasta parte a lumii;
astazi nu vreau ca soarele
sa coboare
sub orizont.
Aratatoarelor de la ceasuri
astazi
le interzic miscarea.
Pulsul imi bate
atat de veridic
si de acut,
incat timpul se retrage
din ceasuri,
si din calendare clipe,
instituindu-se in sange.
Postări
3 comentarii:
Ce ciudate sunt poemele tale! Sunt frumoase si sensibile dar cu o exactitate dureroasa, ca si cand ar dezvalui o psihologie nesigura, a unui om care se teme de afectivitate de fapt si cauta garantia elementelor certe ale lumii fizice, ingineresti aproape. Nu e un repros, Doamne fereste, dar asta e perceptia mea, poate prea fluida ca sa fie exacta, ca doar poetii nu prea le au cu exactitatea. De aici cred ca deriva si obsesia ta pt exactitate, sau lupta cu ea.
Multumesc Maria.
Ai conturat imaginea mea in oglinda.
Am nevoie de aceste creionari la fel de mult cum am nevoie de sinceritatea prietenilor mei.
>:D<
frumos post :)
esti talentata =d>
Trimiteți un comentariu