Oamenii au fost mereu interesati de influenta convingerilor asupra motivatiei umane si in special de ceea ce se intampla cu motivele noastre atunci cand o convingere foarte puternica este, in mod evident, contrazisa de evenimente. In urma cu aproximativ jumatate de secol a fost studiat un grup care apartinea unui cult cvasireligios din L.A. care credea orbeste in ideea ca lumea avea sa dispara la o anumita data. Acesti oameni si-au vandut bunurile la data stabilita si s-au adunat cu totii pe un varf de deal, in afara orasului, pentru a-si petrece noaptea in rugaciune, in timp ce asteptau sfarsitul lumii.
Cum lumea nu s-a sfarsit conform programului, cei care au studiat grupul au incercat sa afle daca acest lucru le-a afectat convingerile.
Interesant, in ciuda contradictiei evidente intre experientele lor si evenimentele concrete, membrii grupului nu si-au modificat convingerile - evident, nu au admis faptul ca au gresit. In schimb a avut loc o modificare usoara a convingerilor, care i-a facut sa pretinda ca actiunile lor au fost cele care au salvat lumea.
Acest fenomen este numit disonanta cognitiva iar el motiveaza actiunea umana sau convingerile, in parte datorita faptului ca nu ne simtim bine daca parerile noastre se contrazic intre ele. Oamenii incearca sa gaseasca o metoda de echilibrare a lor, astfel incat sa nu se mai contrazica.
Cand va veti simti dezamagit de cineva care, pur si simplu, nu vrea sa dea piept cu realitatea, merita sa va intrebati daca, in cazul in care ar face-o, acest lucru i-ar produce o disonanta cognitiva.
Postări
10 comentarii:
eu sunt o fiinta perfecta. daca realitatea imi pune in fatza oglinda care arata imperfectiunile, convingerile despre propria-mi perfectiune nu se vor modifica.
ideal ar fi sa actionez in sensul propriei dezvoltari personale, astfel incat sa ma apropii de propria imagine ideala.
da s-ar putea si sa va pacalesc, astfel incat si voi sa imi vedeti perfectiunea chiar daca eu sunt inca departe de ea :)))
Jane,
sweet,
sa nu uitam totusi, ca nu concuram decat cu noi insine.
Tzuc, fata draga !
concurs cu public :)))
tzuc si eu :))
Nooo...
n-as spune asta !
Hehe uneori ma surprind si eu in acest pattern si ii mai vad si pe altii... stii cum e ...mai usor sa vezi la altii decat la tine :)
Thanks for the reminder! ^-^
wow... foarte interesant articulul tau... si tot o data surprinzator pentru mine... nu stiam de evenimentul la care faci referire... dar... stiu despre altul f asemanator petercut cam un secol si jumatate in urma... dar asteptatorii de atunci au fost asa de descurajatzi ca marea... absolut marea majoritate au renuntzat la crezul lor... au ramas doar catziva... numaratzi pe degete care au reluat calculele si au ajuns la concluzia ca data este exacta dau evenimentul total diferit... interpretarea profetziie avea alta seminificatzia si nu sfarsitul lumi...
in fine... pentru mine este acum clar... acelasi eveniment poate avea rezultate total diferite in oamenii...
ovi
PS: mi-ar palce sa citesc mai multe despre evenimentul de care zici... unde pot gasi?
Kami,
ma amuza ce-ai spus, dar ai dreptate.
Cu toate astea, niciunul dintre noi n-ar valora nimic daca n-ar fi ceilalti sa ne "oglineasca".
Iti urez o duminica plina de flori si "martisori" :)
Ovi,
cateva explicatii suplimentare:
existenta disonantei presupune un disconfort psihologic, care determina persoana respectiva sa incerce reducerea acestuia si, in final, sa incerce revenirea la starea de armonie interioara. De cate ori nu ne-am pus intrebarea retorica: "a fost o alegere buna?"
Referitor la intrebarea ta, incearca sa cauti ceva legat de activitatea psihologului american Leon Festinger care s-a infiltrat impreuna cu alti colegi in acel grup pentru a studia fenomenul, in 1956 parca... (evident nu a fost o actiune etica fiindca le-a inselat increderea, pozand ca membrii ai cultului si alaturandu-se acestora in veghea lor religioasa :P )
Mugur,
e o teorie in care cred si m-ajuta.
Ca pana la urma creierul e "sheful" fiecaruia a fost si este extrem de relevant :)
O daaaaa... imi place teoria asta. Mi se pare fascinant si divin... sa stim ca noi suntem de altfel cei care ne hotaram soarta, chiar si la nivel de fiziologie .
Trimiteți un comentariu