Port orice povara,
pot
lua pe umeri aceasta mare incatusata de gheturi
si mai pot, seara, cu ochi obositi
sa-ti sorb, pana la drojdie, durerea.
Si sa cant,
astfel ca mie insami sa mi se faca frica
de glasul meu nesupus,
in timp ce tu imi rasari pe obraz
ca o lacrima...
sâmbătă, 28 martie 2009
Pot sa port orice povara
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Postări
16 comentarii:
Sunt oameni pe aceasta lume care stiu secretul furnicii , cara de zece ori mai multa greutate pe umerii lor, la final sunt de zece ori mai fericiti. Cateodata rasplata lucrului dus pana la capat sunt lacrimile de fericire in amintirea durerii.
Da, Gabi, mersi mult de tot pentru ce mi-ai scris pe blogul lui Mugur.... Dar stii cum e cand esti dus un pic cu capul...
Madalina,
frumos spus.
sunt oameni care au fost nevoiti sa afle secretul furnicii pentru ca viata lor sa aiba sens.
Desi, lumea spune ca a dansa pe vulcani nu este neaparat o dovada de curaj :)
Paul, cu mult drag.
Problema nu e daca am eu sau altul dreptate, ci ca trebuie sa ne sadim gradina pana la capat chiar daca ar fi sa nu rodeasca nimic in ea.
N-avea nicio grija Paul, toti avem probleme cu "mansarda" :))
Pup si zile frumoase iti doresc.
Iubire băută până la drojdie... Superb, te-ai "jucat" încântător cu metafora...
Si incantarea continua, citind reactia ta :)
da, dragoste, poti...
dar merita ?
puternice versuri....
Janine,
mersi mult !
cred ca merita doar atunci cand ne
intelegem esecurile stiind ca exista infrangeri care inalta, nu coboara.
Mugur,
tu chiar existi ? :))
(stiu ca existi, dar cat mai rezisti asa ? :)) esti mult prea jovial...hmmm :))
Mie insa, imi trebuie mai mult decat altora pentru a-mi termina rezervele de naivitate cu care am plecat la drum candva. Deci o sa visez pana la capatul lumii.
Ma bucur sincer pentru aripile tale ;)
Ce frumos, ce frumos !!!
Am un zambet cat toata fata si parca mi-l imaginez instant si pe al tau :))
O sa te urmaresc sa nu te schimbi niciodata fiindca e prea frumos felul in care traiesti acum :)
Si sper sa nu fi tras concluzii la "foc automat", asa cum zice un prieten :)
Merita din plin sa-ti lasi pasii leganati pe aceste plaiuri si de nu iubesti, inima va varsa lacrima dorintei de a sorbi dulceata dragostei si gandurile vrand-nevrand vor poposi spre tine...dor de viata!
Mangaietoare postare, plec bucuros ca, am reusit sa prind surasul lacrimei ce moare!
p.s.
poate te ajuta, este o auditie mai buna:
http://www.youtube.com/watch?v=788H0K5KrYI
Mai, mai, dragilor...
Stau si ma uit la voi, si tre' sa stiti ca mi-am pus ochelari de soare. Asta e ceva foaaaarte rar, pentru mine, ca o fac la mii de ani... Acum am facut-o. Sunteti asa de stralucitori!
Ma uit si sorb din vartejul asta pe care il faceti... Ma umplu de bucurie si imi trag prin toti porii pulberea asta de aur ce ramane in urma voastra...
De aia a fost azi noapte asa lumina pe cer!
Am facut ca in povesti - v-am inghitit de bucurie, si pe urma v-am scos iar in lume, mai frumosi decat erati (aaaa, aici a fost greu - mai frumosi sunteti, oricum!)
Gabitz, si pe mine melodia asta m-a facut bucati si m-a recompus de cateva ori. O mai face, inca...
Paul,
si tu esti un romantic incurabil.
Mangaietoare cuvinte.
Multumesc frumos.
Mikka,
plina de farmec si energie fiinta ta.
Aceasta e marea bucurie a ceea ce este viu pentru ca rugina sa nu prinda, pentru ca glontul sa nu prinda, pentru ca moartea sa nu prinda.
:)
Melodia e intra-adevar un excelent remember of love :)
Big hug :)
Gabitzule drag,
Tot un big hug, cu dragoste.
M-am bucurat mai mult azi, de voi, de tine :))
Ce bucurie, vederea asta!
Pentru iubire, chiar poti face orice, uneori din moarte sa te-ntorci...
De multe ori, asa se invata a trai, trecand prin cealalata fata a existentei noastre, care ne daruie apoi, intregi, renascuti, vietii.
Mikka,
si tu esti draga,
...
si ai mare dreptate :)
Las ca ne vedem curand cu o noua sute nouzeci si noua de bucurii :))
Trimiteți un comentariu