In pustiuri se duc inteleptii sa-si desluseasca gandurile. In singuratate, logica e mai simpla, mai fara umbra indoielilor. Nu-i nimeni sa insinueze false enigme, oracole nebuloase. In nisipurile calatoare, cu fruntea spulberata vezi sensuri ce au ecouri in sufletul tau...
Insa, eu am nevoie de tine !
Postări
14 comentarii:
intrebarea e daca ceea ce cauti se afla la capatul pustiului, in mijlocul sau, la una din margini sau departe de el...
si, parafrazandu-i pe intelepti (care atata s-au citat intre ei ca nu mai stii cine-a zis-o primul): ce e mai important, sa fii indragostit sa usa ai dreptate?
... mari ispite, amandoo...
Cuvintele tale sunt atat de minunate in ritmurile acestei melodii care trezeste amintiri atat de dragi cu gust dulce-acrisor din adolescenta ^-^
Si lumea are nevoie de oameni frumosi ca tine gabitzu :)
Jane,
pentru fiecare dintre noi cred ca exista ceva "cel mai important"; nu cred ca poate fi comun tuturor acel ceva :)
Cu partea de margine sau mijloc a pustiului ma bagi in ceata si ma faci sa ma gandesc la sensuri nedeslusite pana acum :)
Pup de uikend :) Poate imi vine ideea sclipitoare pana maine :)
Mugur,
am ramas uimita de frumusetea cuvintelor tale.
Kamitza,
Am dat ieri de piesa aceasta cantata de Celine Dion. Originalul insa, are alt farmec ;)
Hmmm...mersi mult draga mea,
frumusetea e in ochii tai de fapt !!! :))
n-am fost inca prin pustiu... si nici nu vreau sa merg...
de iubit... poate am iubit... poate inca iubesc... sau nu... nici nu vreau sa mai stiu... daca sunt iubit sau am fost... imi e deajuns sa fiu... sa stiu... ca acolo sus... gandurile noastre se intalnesc... si calatoresc, cel putzin pentru o vreme impreuna... sau alaturi.. mana in mana sa ne poarte sub umbra lasata de luna...
n-am fost in pustiu... nu cred in oracole... nici in nisipuri miscatoare nu cred... dar... cred si sper in privirea ta care-mi aduce liniste... si mai ales... in zambetul fermecator... ca un ecou tarziu... pe care il stiu... si vreau sa-l stiu... sa-l stiu...
Ovi,
frumoase ganduri, multumesc;
dar nu exagerezi putin ? :))
Daca stim sa ne oferim un strop de tandrete, presarata fin ca un polen auriu peste aerul ce ne invaluie, cu siguranta, totul va fi mai usor, vom pasi increzatori pe calea ce ne surade in fata noastra, insotiti de soarele bland al primaverii.
Raza de soare, nevoia de tandrete salasluieste tainic in fiecare din noi!
Un week-end senin, plin de bucurii!
Pescarusule argintiu,
nicaieri simbolurile nu sunt atat de fine ca in bratele tandretii !
Exista o Elada pentru fiecare dintre noi, daca stim unde sa o cautam.
Un weekend minunat si soare in priviri, pescarus sensibil si drag.
Oooo, Gabitzuleeeee...
Stii tu ce se-ntampla in desert?
Am fost acolo... Si-n deserturile solitudinii si intre nisipurile Saharei.
Ca-n Alchimistul, te invata multe, Desertul. Intre nisipuri, in taceri, descoperi mistere si inveti Limbajul Lumii, Limbajul Inimii.
In desert iti vezi chipul, cu trecerea tuturor mastilor una pe dupa alta, pana pier.
Inteleptii nu sunt singuri. E acolo femeia deserturilor, care-i invata dansul. E acolo razboinicul deserturilor, care-i invata pacea, linistea si clarul zborului zagetii.
Tot in desert se fac cele mai interesante magii care deschid portile tandretii si sparg zidurile intre care, in lumea tulburie fiind, ne-am infasurat inima, sa n-o pierdem. De parc-am fi putut (cum povestiram noi, tot la cantarea ta, intr-un alt post)...
Si intorsi in lume, ne face mult mai atrasi de dragoste decat oricand... De cea din noi, de cea din jur...
Si-un alt secret: nu e nevoie sa umblam intre nisipuri ca sa descoperim toate astea. Dar e placut... :)) pentru unii...:))))
Mikka,
nu e un vis, e realitate.
O parte o stiu, o alta o intuiesc .
Numai bine draga mea !
gabitzule... nu lua in mod personal termeni cum ar fi: "gandurile noastre","privirea ta" pentru ca ele se pot adresa oricui... dar mai ales "tzie" draga mea... si atunci... nu... nu este nici o exagerare... dimpotriva...
Bine Ovi,
si totusi ? :)))
Intrebarea este cum pot ajunge la tine, cat sunt de sigur ca... am ales cararea buna si daca ajung, ami este teama sa-ti dau mana ca nu cumva sa te sperii.
Trimiteți un comentariu