raza mea de soare

duminică, 22 martie 2009

"Vreau sa cred ca tot intr-o amiaza ca aceasta au plecat corabiile spre Troia. Chiar daca ma indoiesc uneori."
Octavian Paler/Scrisori imaginare

6 comentarii:

Anonim spunea...: Superb citat... Superbă piesă...; 22 martie 2009 la 19:41
gabi spunea...: Cristian,
superbi suntem si noi pentru ca gandim binele.; 22 martie 2009 la 20:02
pescarusul argintiu spunea...: Dragi superbi ai acestor timpuri, ma alatur voua, din spirit de prietenie si solidaritate :)
Octavian Paler este LORDUL nemuritor al sufletelor noastre, ce-a navigat solitar spre tarmul plin de revelatii al Troiei...; 23 martie 2009 la 15:20
ajnanina spunea...: Gabi, si cand se intorc? ... corabiile...; 23 martie 2009 la 15:25
gabi spunea...: Pescarus argitiu,
cuvintele tale sunt onorante. Iti multumesc.
Maestrul Octavian Paler este intr-adevar nemuritor. Cei care-l iubesc ii tin in viata revelatiile pesimiste uneori, dar incarcate de consistenta si iubire.

http://octavianpaler.ro/; 23 martie 2009 la 16:22
gabi spunea...: Janine,

Aceasta dragoste,
Aceasta lumina care nu ma cruta,
Care ma obliga sa-mi aduc totul aminte
si cerul asa cum il stiu, stralucind dupa ploaie,
cerul ca un obraz de copil.
Dar nimeni nu mai vrea sa auda de consolari.
Am fost poate naivi cand ne-am suit pe corabii,
am crezut tot ce ni s-a spus,
marea fierbea ca sangele nostru
si cand taceau valurile
Nu se auzeau decat vorbele noastre trufase
atat eram de convinsi ca intelepciunea e un cuvant gaunos.
Apoi corabia noastra a mers prin nopti in care lumina
Era un fel de amintire ciudata
si printre pasari albe care zburau
intre noi si greselile noastre
si nu ne mai separa de zei decat moartea.
De ce trebuia sa fiu vinovat
cand eu n-am vrut decat sa raman credincios?
Uneori vantul ma face sa cred ca totul a durat doar o clipa,
cand eram stanjeniti amandoi
si nu mai stiam ce sa spunem,
dar nimeni nu mai vrea sa auda de consolari,
iar pasarile albe care zburau
pe mare intre umbrele noastre si zei,
imi amintesc ca acesta sunt si nu altul,
acestia suntem si nu altii,
noi care-am fost impreuna
si singuri la Troia."
Fragment din
"Cei care am fost la Troia"
Stiu ca ai mai citit-o dar am vrut s-o impartasesc cu tine :)
Hugs pentru starea de spirit care mi-o provoci.; 23 martie 2009 la 17:39

Trimiteți un comentariu

Abonați-vă la: Postare comentarii (Atom)