Intr-o lume masurata intr-un vas de sticla, viata nu cunoaste griji. E indestulatoare, dupa darnicia stapanului. E spatiu de-ajuns. Si lumina. Peisajul de verde sanatos e mai ceva ca in Tara Utopiei.
Acolo s-a nascut si floarea apelor adusa la lumina pe oglinda ei. Pluteste ca un nufar marunt, marunt. Cand se coace, bobocul se ridica la capatul unui fir de spirala. Unele fire poarta insemnul copilelor, altele ale fetilor frumosi. Din ultimii se desprind bulgarasi de aur care plutesc abandonati pe apa, in cautarea fecioarelor. In clipa in care se cunosc, sperantele devin realitate. Un miraj sub sticla, o miscare prin sine, sub privile noastre nestanjenite, discrete.
Postări
11 comentarii:
da...intr-o lume masurata intr-un vas de sticla, care ne protejeaza si impiedica patrunderea raului, a egoismului, a indiferentei...o lume in care toti purtam semnul puritatii si inocentei vesnice...o lume care poate, sau nu, MAI MULT CA SIGUR exista!...sub forma unui suflet firav si slab, neingrijit, uitat de toti intr-un corp care nu e din sticla, ci dintr-un material mult prea slab care sa reziste la toate "intemperiile" vietii, sta acea lume care asteapta sa fie descoperita...si care poate sa fructifice sentimente ca iubirea, sinceritatea, duiosia, etc. dar care in lipsa dragostei devine un animal salbatic care isi uita constiinta... o zi buna:D
Gabitule,felicitari pentru cuvinte,pentru emotii,pentru frumusete simtita cu sufletul! E minunat aici,am sa mai vin. :)
Si pentru" Words don't come easing"! Super melodie,una din preferatele mele,poate si pentru ca uneori imi lipsesc cuvintele,dar am costatat ca si tacerea aduce emotii si bucurii...
Mi-a facut mare placere sa vin pe-aici,sa va transmit salutari! :)
O zi albastra! Magica! :)
Îl socotim la PA-uri ;)
Da Paul,
cred ca oricare dintre noi ne dorim un spatiu amplu.
Multumesc mult pentru ganduri.
Raza de soare,
"dar care in lipsa dragostei devine un animal salbatic care isi uita constiinta"
... de cee ???
Mugur,
superb surprins momentul !
Deja "lumea" isi face griji fata de tonul meu laudativ :)
De ce nu intelegeti oameni buni ca exista prieteni si atat ?
Gabi,
ma emotionezi pana la blocaj :)
Daca tu esti eu si eu sunt tu, e minunat :)
Mersi mult de tot !
O zi albastra si tie !
Calin,
stii ca am scris gandindu-ma ca doar...doar... ? :))
Socoteste cum vrei tu de data asta :)
Multumesc, Calin !
:))...vai de mine...in ultimele 24 de ore am raspuns numai la "De ce-uri"...cele mai multe de pe blogul Geaninei Codita...de ce? fiindca este un suflet, care simte, traieste si doreste sentimente marete...un suflet care poate fi comparat cu binecunoscutul Colt-Alb a lui Jack London, care traind in duritatea lui Castor Cenusiu, iar mai apoi cunoscand ura, suferinta si durerea in preajma lui Smith Frumosu' devine "un animal salbatic care isi uita constiinta", dar alaturi de "Dascalul iubirii" descopera utilul si placutul sentiment al dragostei...atunci fiara se imblanzeste, devine parte integranta a unei comunitati, protejata de vasul de sticla...
Viata ne este de multe ori un spatiu concentrat impus de altii si rareori dictat de noi. Nu-mi place lipsa spatiului de manevra, miscarea da splendoare, gratie, iti ofera posibilitatea sa vezi si sa palpezi placut lucruri dorite.
Cred ca oricare dintre noi ne dorim largime chiar si atunci cand stam inclestati in farmecul dragostei, necesitatea de a privii de a atrage frumuseti ce ne inconjoara sunt indispensabile acelor trairi unice pe care ni le dorim doar ale noastre.
Frumusetea iubirii este desavarsita prin ceea ce stim sa aducem din universul ce ne inconjoara sufletelor pereche.
Trimiteți un comentariu