Pe pamant ne era amandurora bine,
imensi trandafiri explodau in apus.
Te-am implorat: ramai cu mine!
Ai coborat in mare
si te-ai dus.
Invoalate valuri se jucau cu vantul,
invoalat erai, ca un val nesupus
Ti-ai lepadat deodata vesmantul,
ai coborat in mare
si te-ai dus.
Nu in zadar, nu in zadar se adumbrise
fruntea mea, cand pe tarm m-ai dus.
Cresteau din ape inalte abisuri
Ai coborat in mare
si te-ai dus.
Aici unde stau, ti-ai stors pletele ude
"Hai sa ne intoarcem acasa!" ti-am spus,
acel glas ca un plans se-aude;
ai coborat in mare
si te-ai dus.
Pe pamant e iarasi cald si bine,
imensi trandafiri explodeaza-n apus
si nu mai pot ramane langa mine;
n-ai mai coborat in mare
si nu te-ai mai dus !
vineri, 8 mai 2009
Pe pamant ne era bine
Publicat de
gabi
la
18:07
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)






9 comentarii:
Imi place, e reusita, suntem un neam de poeti fara indoiala :)
Felicitari!
Multumesc, Ingerul tau !
Muzica de calitate, versuri de care te indragostesti inevitabil si fac ca distanta dintre mare si abis sa fie suportabila.Imbratisari!
Wow, Geanina,
curge miere printre clipele noastre, draga faptura.
Frumoase versuri!
Amira,
Doamne ajuta!
Multumesc frumos :)
superba poezia:)
Gabi, frumusetea versurilor tale merita o coada de sirena... daca tu crezi ca merita...
sau poate ca merita sa-ti intorci privirea spre uscat... si sa te bucuri de minunile de acolo, impreuna cu un om care sa traiasca pe uscat...
Multumesc, fetelor :)
Janine,
O coada de sirena sun bine :)
Te pup.
Trimiteți un comentariu