sursa foto
In noaptea asta nimeni nu mai poate bea.
Arunca-ma ca pe o lingurita in ceaiul fierbinte,
il voi raci.
Acolo unde limba nu cuteaza
acolo unde e de neindurat
acolo arunca-ma.
Nu-ti face griji pentru mine
gandeste-te numai la ei
sa nu-i opareasca licoarea
clocotitoare.
Arunca-ma, ca pe o lingurita arunca-ma,
bizuie-te pe mine,
arunca-ma ca pe o lingurita in ceaiul
fierbinte.
sâmbătă, 2 mai 2009
In noaptea asta
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Postări
4 comentarii:
te-as arunca cu mare drag spre ceaiul fierbinte al iubirii!
„Arunca-ma ca pe o lingurita in ceaiul fierbinte,
il voi raci.”
Pfuu, ce spui tu aici! Vorbesti despre o persoana atat de rece, încât poate răci chiar si o cească de ceai fierbinte. Stim, exista. Stim, poate chiar le pare rau, stim, cu siguranta ranesc. Dar ceea ce mi se pare mie extraordinar este felul simplu in care le-ai descris. Parca nicio alta definitie nu-si mai are rost. Felicitari, sunt versuri cu adevarat bune si foarte-foarte mature, ca sa zic asa.
Calin,
mersi mult Poetule. Cuvintele tale sincere ma motiveaza :)
Mature, zici ? Probabil ca au crescut o data cu intensitatea trairilor si au invatat sa stie sa raceasca un ceai fierbinte in momentele in care gurile nu mai pot suporta licoarea clocotitoare :)
Paul,
ai grija Paul ! :)
Trimiteți un comentariu