Despre morti, numai de bine spune de veacuri, o mare intelepciune romaneasca. Cat despre mortii morti, asijderea. Cand ma gandesc la mortii vii ma incearca insa alte sentimente si dau fuga in lume sa aflu cine-i viu. Ma incumet sa am mila cand floarea ofileste si cu regrete ma aplec spre viu bolnav. Insa cand sufletul se ofileste ma intreb retoric: unde-i lumina care adumbreste tot ce-a fost viu si unde rataceste viul cel firav ?
sâmbătă, 20 iunie 2009
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Postări
8 comentarii:
Viata...
consider ca este darul cel mai de pret pe care il putem primi.Regret insa ca oamenii refuza sa mai traiasca viata cu intensitate in anumite momente ale vietii. Sunt oameni care nu vad din nastere dar care lupta sa traiasca, oameni care nu au maini sau picioare dar care merg si fauresc lucruri ce dainuiesc peste veacuri, iar cei care au fost norocosi cand au vazut lumina zilei refuza sa traiasca.
eu cred ca se poate reinvata sa traiesti...
chiar fara dorinta de viata, chiar fara credinta, fara speranta...
daca un singur fir de suflet mai leaga fiinta de viata, reintoarcerea e posibila.
Gabi, eu cred ca sufletul nu se ofileste... Poate ca pleaca si atunci golul lasat de el devine un desert in care se ofilesc sentimentele si dorintele. Cateodata apare o ploaie benefica si totul inverzeste. Si sufletul se intoarce :)
morti vii?sunt peste tot, ii vezi trecand pe strada tristi, posomorati, toata lumea are probleme dar import este sa treci peste ele, caci viata nu e facuta doar din lucruri frumoase
Draga Geanina,
viata e darul cel mai de pret si e important sa o traim, nu sa ne lasam traiti de ea. Asa cum ai amintit, sunt multi oameni suferinzi fizic pe care ii compatimesc. E mai greu cu suferinzii emotionali care nu fac nimic pentru a-si invinge neputinta.
Te imbratisez (ai citit si la Mugur postarea, deci avem nevoie)
Da Janine,
se poate reinvata, nu-i niciun obstacol decat cel interior care de cele mai multe ori e atat de perfid ca nici nu-l observam :)
Mugur,
frumoasa abordare !
Mi-ar placea sa se intample asta tuturor celor ce par a fi absenti si egoisti. Dar, stiu si eu ? Uneori am senzatia ca de fapt n-au avut suflet niciodata ci doar o imitatie :P
O zi la superlativ, Mugur !
Fluturas,
:)
Trimiteți un comentariu