Ar putea şi frica de a-ţi fi frică. De multe ori însă fuga există... Frica de răspundere, de consecinţe uneori. De tine mai greu poţi fugi, însă. Eu prefer fuga în sensul sportiv şi sănătos. Deşi şi asta poate proveni din frica de a te îngrăşa sau de a nu fi în formă pentru a cucerii o nouă zi în realitate. Până la urmă fugi pentru că devine obişnuinţă, iar atunci dispare şi frica. De altfel, şi frica poate fi folosită în mod benefic dacă o controlezi. Oare se poate fugi şi încet? Nu de alta, dar, câteodată mi-e lene. Dar, ăsta este cu totul alt subiect:)
Elena, intelepciune insusita ! Nu scapi fiindca acel "ceva" te urmareste invariabil. "Scapi" in clipa in care fuga inseamna aceeptare, nu-i asa ? Te pup si eu si-ti multumesc !
Marius, "frica de a-ti fi frica" e tot o forma de fuga chiar daca s-a transformat in obisnuinta si clar ca de tine insuti nu poti fugi :)
Ador insa fuga in sens sportiv pentru ca are fair play )
Cum sa nu! se poate fugi a lene...cateodata, e chiar de bon ton :)
Ziceai insa ceva de consecinte ? Te refereai cumva la faptul ca "nu sunt responsabil pentru ce mi se intampla dar sunt responsabil pentru ceea ce fac” ? :) Numai bine, Marius !
... Mi-e lene ca sa fac vreuna. Nu prea mai fug, desi ar fi bine. Vorba lui Marius, cu partea sportiva... dar cum sunt o lenesa, perfer taichi si dans, si mai nou, zuuumbaaaa! Aia cu frica... Mi-e lene si de asta, recunosc. Am fugit mult pentru ca mi-era frica. Si am obosit rau de tot. Asa de tare ca m-am intors o data cu fata la ea si i-am zis: "Ce poftesti, ma...?" Si a zambit si mi-a aratat despre si din mine. Am intrat cu ea inauntrul ei si m-a invatat... Acum as fugi doar daca n-as ajunge la intelegere cu o haita de caini... Dar ea m-a invatat mult. Enorm. Inca mai apare, dar nu mai fug. Ma asez, intru si vad ce e. Mereu din miezul acela imi apare in final, la capatul strabaterii, piatra mea de putere.
"Mereu din miezul acela imi apare in final, la capatul strabaterii, piatra mea de putere." - esenta existentiala cu E mare ;) Stiu ca stii si-mi place ca esti :) "Ce bine ca esti, ce mirare ca sunt" :)
Mie, cand mi-e frica, imi spun im minte "Nu spera si nu ai teama,/Ce e val, ca valul trece/De te-ndeamna, de te cheama/Tu ramai la toate rece !" Si functioneaza ca o vraja...
25 de comentarii:
Scumpo...eu nu fug, deoarece am invatat de la viata ca de ce fugi nu prea scapi...
Te pup si sa ai o seara frumoasa cu multa pace in sufletel!
Ar putea şi frica de a-ţi fi frică. De multe ori însă fuga există... Frica de răspundere, de consecinţe uneori. De tine mai greu poţi fugi, însă. Eu prefer fuga în sensul sportiv şi sănătos. Deşi şi asta poate proveni din frica de a te îngrăşa sau de a nu fi în formă pentru a cucerii o nouă zi în realitate.
Până la urmă fugi pentru că devine obişnuinţă, iar atunci dispare şi frica. De altfel, şi frica poate fi folosită în mod benefic dacă o controlezi. Oare se poate fugi şi încet? Nu de alta, dar, câteodată mi-e lene. Dar, ăsta este cu totul alt subiect:)
Elena,
intelepciune insusita !
Nu scapi fiindca acel "ceva" te urmareste invariabil.
"Scapi" in clipa in care fuga inseamna aceeptare, nu-i asa ?
Te pup si eu si-ti multumesc !
Marius,
"frica de a-ti fi frica" e tot o forma de fuga chiar daca s-a transformat in obisnuinta si clar ca de tine insuti nu poti fugi :)
Ador insa fuga in sens sportiv pentru ca are fair play )
Cum sa nu!
se poate fugi a lene...cateodata, e chiar de bon ton :)
Ziceai insa ceva de consecinte ? Te refereai cumva la faptul ca
"nu sunt responsabil pentru ce mi se intampla dar sunt responsabil pentru ceea ce fac” ? :)
Numai bine, Marius !
Atentie,
in cele doua fraze sunt nuante diferite ;)
stiu ca nu-ti e frica :)
fugi inapoi....
Janine,
bine ai revenit !
Inapoi ??? Never !!!
Dar, te rog mai citeste o data si spune care din cele doua enunturi sunt adevarate ori false ? :)
Si unde o sa fugi?
Nu-ti mai fie frica, nu mai fugi.
Să ştii că nu m-am întrebat...
Adrian,
m-ai prins :P Cateodata fug si eu ca sunt om.
Lisandru,
dar poti s-o faci acum.
Si rezultatul...sshhh ... spune-ti-l doar tie ;)
Amindoua sint adevarate. Exista si o a treia : fug pentru ca NU mi-e frica.
... Mi-e lene ca sa fac vreuna. Nu prea mai fug, desi ar fi bine. Vorba lui Marius, cu partea sportiva... dar cum sunt o lenesa, perfer taichi si dans, si mai nou, zuuumbaaaa!
Aia cu frica... Mi-e lene si de asta, recunosc. Am fugit mult pentru ca mi-era frica. Si am obosit rau de tot. Asa de tare ca m-am intors o data cu fata la ea si i-am zis: "Ce poftesti, ma...?" Si a zambit si mi-a aratat despre si din mine. Am intrat cu ea inauntrul ei si m-a invatat...
Acum as fugi doar daca n-as ajunge la intelegere cu o haita de caini...
Dar ea m-a invatat mult. Enorm.
Inca mai apare, dar nu mai fug. Ma asez, intru si vad ce e. Mereu din miezul acela imi apare in final, la capatul strabaterii, piatra mea de putere.
Din pricina varstei, am ajuns sa ma tem static.
Mihaela,
mi-a placut ;)
Cand fug pentru ca nu mi-e frica ma eliberez de eventualele ei "resturi"
"Mereu din miezul acela imi apare in final, la capatul strabaterii, piatra mea de putere." - esenta existentiala cu E mare ;)
Stiu ca stii si-mi place ca esti :)
"Ce bine ca esti, ce mirare ca sunt" :)
Vania,
te inteleg perfect.
Est "tatal" subtilitatilor ;)
Si acum, sa va spun:
sigur ca amandoua frazele par a fi adevarate dar de fapt numai prima este ;)
"Pentru ca mi-e frica fug"
Daaa! "Ce bine ca esti, ce mirare ca sunt"...
Doua clipe frumoase ale rotirii acestui pamant...
Zi de soare cald si buns sa ai, draga mea!
Mie, cand mi-e frica, imi spun im minte "Nu spera si nu ai teama,/Ce e val, ca valul trece/De te-ndeamna, de te cheama/Tu ramai la toate rece !"
Si functioneaza ca o vraja...
Leo,
sure ;)
E o mica strategie de management al emotiei numita frica si functioneaza fiindca TU vrei sa functioneze ;)
Mikka,
Multumeeesc !!!
oricat ai fugi,lucrul de care fugi tot te va ajunge intr-o zi.asa ca prefer sa-l infrunt acum, nu cand nu ma mai astept
Fluturas,
intelept lucru zici :)
Trimiteți un comentariu