Concurs
O primăvară ploioasă şi târzie îi desluşi pădurii, în margine, un frag pripit şi-un fluture adormit de atâta rouă. Cât ţinea ziua de mare fluturaşul se ameţea de flori pădureţe dar seara adăsta în tandreţe pe fragul său pripit. Deodată fluturele simţi cum aripile sale schimbă roua de culori spre nuanţe de frag verde-înflorit. Îndrăgostit şi fericit nu avu vreme să observe frumoasa vulpe ce abia aşteapta să guste cu plăcere din fructul fragului promis de şira spinării celui viezuit. Un foşnet şi un scheaun îl inştiinţară totuşi că locul acela ar putea fi năpădit.
Dar iată că urmară noi clipe de alint şi fluturele-adormit de rouă îsi coborî în verde odihna sa şi zborul spre fragul cel pripit. Dar vai, fluturele adormit de rouă, nu-şi mai gaseşte locul şi frumosul florilor pădurii aşternut. Din locul pur n-a mai ramas decât o groapă şi o coadă de vulpe neatentă la planul ei secret...care adormi atunci când săpă la strămutarea fructului ce-n capul ei urma sa fie ...cristalizatul infinit al foamei de cules.
O primăvară ploioasă şi târzie îi desluşi pădurii, în margine, un frag pripit şi-un fluture adormit de atâta rouă. Cât ţinea ziua de mare fluturaşul se ameţea de flori pădureţe dar seara adăsta în tandreţe pe fragul său pripit. Deodată fluturele simţi cum aripile sale schimbă roua de culori spre nuanţe de frag verde-înflorit. Îndrăgostit şi fericit nu avu vreme să observe frumoasa vulpe ce abia aşteapta să guste cu plăcere din fructul fragului promis de şira spinării celui viezuit. Un foşnet şi un scheaun îl inştiinţară totuşi că locul acela ar putea fi năpădit.
Dar iată că urmară noi clipe de alint şi fluturele-adormit de rouă îsi coborî în verde odihna sa şi zborul spre fragul cel pripit. Dar vai, fluturele adormit de rouă, nu-şi mai gaseşte locul şi frumosul florilor pădurii aşternut. Din locul pur n-a mai ramas decât o groapă şi o coadă de vulpe neatentă la planul ei secret...care adormi atunci când săpă la strămutarea fructului ce-n capul ei urma sa fie ...cristalizatul infinit al foamei de cules.






8 comentarii:
Frumoasă povestea fluturelui adormit de rouă...
Lisandru,
fluturele adormit se gandeste acum la ziua cea noua
chiar si atunci cand fragul pripit
isi apleaca sira spinarii viezuit.
Eu,am pastrat roua !
Multam,
bine ati revenit frumosi indragosti ai marilor orase!
Biata vulpe, s-a dus naibii planul ei secret! Copiii mei ştiu că vulpile sunt şirete şi au fost miraţi să vadă una închisă şi tristă întrăo cuşcă din grădina zoologică din Rădăuţi.
superb...imi pare ca ce ai scris nu seamana cu fluturele care traieste efemer...o zi, ci mai degraba cu roua care s-a topit si a intrat in piele pt a trai in tine:D
Ce poveste frumoasă!
Săraca vulpe! :)
Calinule,
da, vulpita si foamea de cules...ca sa vezi idee...
de unde mi-o fi planat subit ? :)
Hehe, inteligenta copilului, pura aducere aminte de origini.
Nimic nu poate fi mai placut feedback-ului :)
Vulpitele nu pot fi fericite in captivitate, logic :)
Raza de soare,
intuitiv raspuns ;)
Imi place...
Cell61,
bine ai (re)venit aici!
Cu bucurie te anunt ca vulpea nu-i saraca defel. E doar flamanda si ar face orice pentru asta :)))
Trimiteți un comentariu