Parabola iertarii

Cand Bankei s-a retras pentru saptamanile sale de meditatie, invatacei din toate partile Japoniei au venit sa participe. In timpul uneia dintre aceste adunari, un discipol a fost prins furand. Fapta i-a fost adusa la cunostinta lui Bankei, cu propunerea ca inculpatul sa fie alungat din scoala. Bankei nu a aratat importanta cazului. Mai tarziu, discipolul a fost prins infaptuind ceva similar, dar din nou Bankei nu s-a aplecat asupra problemei.

Aceasta atitudine i-a infuriat pe ceilalti discipoli, care au facut o petitie prin care cereau excluderea hotului, declarand ca, altminetri, ei vor pleca cu totii. Dupa ce Bankei a citit petitia, i-a chemat pe toti la el.

-Sunteti niste frati intelepti, le-a spus el. Stiti ce este bine si ce este rau. Puteti merge sa studiati in alta parte daca vreti, dar acest sarman frate al vostru nu stie nici macar ce este bine si ce este rau. Cine il va invata daca nu il invat eu ? Il voi opri aici chiar daca voi toti veti pleca.

Un torent de lacrimi a spalat fata celui care furase. Toata dorinta de a fura disparuse.

Iata misterul vietii. Niciodata sa nu te simti perfect si niciodata sa nu pretinzi ca ai dreptate - sa nu te lasi prins niciodata in capcana asta. Si niciodata sa nu gandesti despre cineva ca greseste, pentru ca aceste doua lucruri merg mana in mana - daca te simti corect, ii vei condamna intotdeauna pe altii si vei gandi ca altcineva greseste. Nu condamna vreodata pe cineva si nu te lauda vreodata; altfel vei pierde. Accepta oamenii asa cum sunt. Daca gresesc, sufera, iar daca sunt corecti sunt binecuvantati. Dar cine esti tu sa-i judeci ?

Faptul ca ii judeci pe altii face ca ego-ul tau sa creasca. De aceea oamenilor le place sa vorbeasca despre greselile altora - le da sentimentul ca ei sunt corecti. Oamenii vorbesc despre pacatele si despre crimele altora, despre toate relele din vietile altora. Exagereaza si le place - toate acestea le dau senzatia de "eu sunt un om bun". Dar tocmai acest sentiment va fi o bariera pentru ei.

Fii plin de compasiune, fii inteligent, fii iubitor. Nu ii judeca pe altii. Si nu incepe sa te crezi corect, nu te considera niciodata un sfant. Sa nu devii niciodata "Sfintia sa". Niciodata.

Ramai un obisnuit, ramai un necunoscut.

Si in statutul tau de nimeni vine musafirul esential...in starea ta de nimeni, tu devii gazda.