Ori de cate ori traversam momente de viata dificile, atunci cand suferim pierderea cuiva sau suntem furiosi din varii motive, cand suntem disperati sau deprimati, atunci cand uram sau avem parte de un alt gen de traire negativa, ar trebui sa facem tot ce ne sta in putere pentru a iesi cat mai repede din starea respectiva.
Nu prin a o inhiba sau a nu o recunoaste ca fiind prezenta in interiorul nostru ori prin a ne preface ca nu exista; avem nevoie sa ne recunoastem negativitatea si s-o constientizam ca atare.
"Fericiti cei ce plang, caci a lor este imparatia cerurilor"!
Solutia se afla in propria minte iar alegerea cea mai buna ar fi sa ne vindecam de seductia de a suferi sau a fi furiosi in favoarea conectarii la fericire si la starea de bine si alegand renuntarea la conditionarile egocentrice capatate mai mult sau mai putin conditionat.
In miezul unui sens nu se pierde si nu se rataceste nimeni !
Postări
15 comentarii:
N-am mai ascultat de multă vreme această melodie superbă... Commpletează perfect ceea ce ai scris...
Cristian,
atent la detalii !
mai mult ca sigur atent si la ansamblu :)
Un gand bun, Cristian.
ce frumoasa sperantza... promisiunea ca... imparatzia cerurilor este a celor ce plang... oare... sa aibe plansul ceva in el insusi... care sa puna viza pentru eternitate???
sunt convins ca si cei ce rad zilnic au aceleasi sanse ca si plangaciosi de a vedea imparatazia cerurilor...
pana la urma... totul se reduce la atitudinea pe care o luam in viatza... in sitatziile zilnice, cotidiene... iar atitudinea ne este influentzata de cultura... obiceiuri... si multa vointza...
asta recunosc eu... chiar si cand am parte de trairi negativiste... si mai ales cand nu...
ovi
Ovi, mi-e greu sa te urmaresc desi in mare parte iti inteleg mesajul :)
Numai bine!
Mugur,
daa !
Cum am putea face mai mult bine celor care ne-asculta si citesc ?
Citind randurile tale, am trait o revelatie. Inca una ! :)
Sigur ca pentru cineva aflat intr-o atare suferinta, nu e tocmai usor sa accepte, decat daca are determinarea necesara - ea nevenind decat daca e si intelepciune pe la mijloc.
Iar intelepciunea o uitam , in astfel de momente prin colturile mintii noastre.
Tu, prin ceea ce scrii, ne ajuti sa o regasim ( poate) !
Viv,
stii cat mi-e de greu sa pun aici trei cuvinte in completarea comentului tau ?
...
Eu nu fac "nici doi bani" daca cine recepteaza nu gasestea calea :)
Si nu e cazul nostru :)
Pup fata draga :)
Nu-mi permit sa fiu sedus de suferinta dar imi place uneori sa ma bucur, daca pot afirma asta, ca pot tine ochii deschisi in fata "negativului". Nu ma amagesc cu nuante roz si-mi place Santana de innebunesc, imi place gaura covrigului si partea plina a paharului cu vin, mi-a placut reflectia ta....
gabitzule... eu in toate sunt greu de urmarit... la mine trebuie sa vii direct...
ma legasem mai mult de fraza cu fericirea si plansul... care mie imi suna chiar a paradox... mai ales ca nu-mi pot imagina sa fie vorba despre plansul de bucruie...
oricum fraza... care face parte din asa zisele cugetari de pe mute ale lui Isus Chrisots... si chair toate fercicirile rostite de El atunci mi-au dat multa bataie de cap... si inca nu cred ca le-am deslusit talcul... inca lucrez la asta... sa ca... nici nu e prea mult de priceput dince am scris... intrucat eu insumi nu-mi sunt clar cu ce avrut sa fie spus atunci...
noapte buna... si... data viitoare ma voi stradui sa fac un comentariu mai acatarii...
Iar eu pot spune ca ai o viziunea care tinde spre ideal, Paul. Imi place mult ce-ai scris iar eu sunt la fel de innebunita dupa Santana. Ganduri la fel de bune, Paul.
Sufar ca sufar cand sufar ca sufar..nu este un joc de cuvinte; dupa un timp, ma ridic si...viata merge mai departe..
O zi senina!
Ovi, nu-ti fa griji :)
Scrie exact ce-ti vine in minte fiindca de cele mai multe ori farmecul individual creste odata cu abilitatea de a fi spontan :))
Numai bine :)
Bun venit "Incertitudini" :)
Sa recunoastem ca nu e confortabil si de aceea facem cat mai repede efortul de a ne ridica si a merge mai departe, asa cum bine ai spus :)
Mersi fain de vizita si citire.
Chiar daca nu pot auzi melodia pentru ca browser-ul meu face fitze, te asigur ca m-am bucurat la fel de mult de post-ul tau pe o muzica de Beethoven ^-^
Am observat la mine ca cea mai mica urma de negativitate sau iubire din partea mea pare sa atraga un ocean din exterior-la negativitate e un ocean mai prompt :D . Solutia pe care am gasit-o pentru mine este sa imi observ gandurile si sa le schimb traiectoria cand o iau pe acea panta.
Uneori nu imi reuseste, dar si asta e ok prntru ca atunci voi avea ceva nou de invatat, iar Ego-ul meu va mai muri putin.
Kami, bravo, bravo :)
Trimiteți un comentariu