sursa foto: www.deviantart.com
" Fii intreg. Nu te gandi la perfectiune. Cand spun intreg, vreau sa spun fii real, fii aici; orice ai face, fa total. Vei fi imperfect, dar imperfectiunea ta va fi plina de frumusete , va fi plenitudinea ta" OSHO
Vin momente in vietile noastre cand ne-ar putea incerca sentimentul de lipsa de sens in ce priveste lucrurile pe care le repetam in fiecare zi. A trai sentimentul "absentei de sens" este atat de coplesitor, deprimant si de profund tocmai ca prin el fiinta noastra ne cheama spre a intelege sensul nostru cel mare. Marea intelegere apare dintr-o uriasa neintelegere, cerul senin apare dupa ploaie, iar ziua vine dupa noapte. Ceea ce nu intelegem nu are sens tocmai pentru a intelege ca exista un sens. Cand il intelegem, o misterioasa stare de bucurie ne invaluie si ne incurajeaza sa traim cu "panzele sus", in rezonanta cu viata.
A intelege ura nu este mai putin important decat a intelege ca ea se naste in iubire si se topeste in ea de indata ce-i recunoastem radacinile. Cele mai deplorabile sentimente umane, cele mai negre ganduri ale noastre ne determina sa ne credem nefericitii posesori ai raului pana cand intelegem ca ele ne slujesc cu tot atat de multa indemanare pe cat o fac si cele mai minunate sentimente si ganduri. Ele ne vorbesc despre ce acceptam si ce negam la noi insine si la cei din jurul nostru. Ele ne spun continuu: "intelege, poti intelege de ce am venit la tine. Credinta ta ca ceva iti face rau m-a creat pe mine, frica ta!" Si, intelegand "credinta" ascunsa in spatele unei frici, poti intelege ca nu frica in sine este problema ta, cat credinta ca lucrul de care ti-e frica iti face rau. A intelege ca tot ce traiesti te serveste, te ajuta si iti da un sens, este poate, una dintre marile intelegeri ale vietii. Chiar daca nu-l vezi imediat, accepta ca el exista.
Viata, mersul furnicilor, suferintele noastre, emotiile, sentimentele, minunea de a vorbi, rasaritul soarelui, vantul si cantecul mierlei, experientele de dragoste sau acelea de ura, de inchistare si de sfarsire interioara, au un sens cand le intelegem.
Postări
6 comentarii:
Da, Mugur,
se spune ca perfectionistii traiesc la marginea nebuniei pentru ca atingerea acelei limite de ideal devine un cosmar permanent si urat. Orice ar face, le da senzatia de imperfect si de aici o insatisfactie bolnavicioasa.
:)
Orice perfectionism este o manifestare a ego-ului. Te gandesti la tine in termeni de idealism si perfectiune si-ti decorezi ego-ul cu cele mai stralucitoare medalii.
Dar, asa cum ai spus trebuie sa ne acceptam limitele si sa ne manifestam cu sinceritate toata gama de emotii.
:)
Perfecţiune... Imposibil de atins. Permite doar să visezi la ea...
"A intelege ca tot ce traiesti te serveste, te ajuta si iti da un sens, este poate, una dintre marile intelegeri ale vietii. Chiar daca nu-l vezi imediat, accepta ca el exista."
Asa e, draga mea draga. E parte din Arta De A Vedea, atat de frumos desfasurata noua, ca pe o tesatura magica. Vedem insa asta dupa ce trecem de momentele in care nu gasim sens si drum si nici iesire. Dar intelegem pe urma si folosim, pentru a merge mai departe.
Cred ca aceste perioade de rascolire sunt cele in care in adancul nostru, ca intr-un creuzet, se face alchimia si se transforma infrangerile in putere, oprelistile in nascociri de noi trasee, lipsurile in inventii si solutii noi.
In alt registru, vin si cu o intrebare de maaaare "intelighentzie" care-mi zbura acum prin goul din capsor:
Daca nu exista noaptea si nici pesterile si nici pivnitele, se apuca saracu' Edison sa faca zece mii de incercari cu becul? Pai mai era el celebru si noi platitori la Enel? :))
Cristian,
da,
referitor la indemnul "orice ai face, fa total", as mai adauga ceva:
"Cineva incearca sa devina Iisus...Nu are cum; nu se poate intampla asta, nu te lasa natura. Iisus a existat o data, o singura data;(...) Tu poti fi doar tu insuti. Deci fii complet. Oriunde ai fi si orice ai face, fa-o total. Implica-te in lucrul respectiv si lasa-l sa devina meditatia ta. Nu te ingrijora daca va fi sau nu perfect - nu va ajunge sa fie perfect. Daca este total, este de ajuns. Daca te-ai implicat total, ti-a placut ce-ai facut, te-ai simtit implinit, ai trait prin lucrul respectiv si te-ai regasit un om cu totul, proaspat, tanar, refacut."
Zile frumoase de sarbatoare sa ai !
Mikka,
pai da ? Nu ? :))
A fost nevoie si mai e nevoie de intuneric ca sa intelegem valoarea luminii.
Sarbatori Fericite, draga mea, va imbratisez si va urez de astazi, fiindca o sa lipsesc cateva zile de pe aici :)
Pentru ca natura noastra necesita confirmari, de Paste, iti spun, ca toate converg spre un bine. Un bine "trudit" de suflete serene. Asa ca al tau...
Si tie, draga Raza, drum bun oriunde vei umbla, cu soare cald si luminos peste tot in jur, ca in tine este...
Bucura-te in tot ceasul!
Trimiteți un comentariu