"Dar avui in aceeasi clipa o senzatie bizara, pe care n-o avusesem de cand eram mic, sub sapte ani, o nedumerire. Ma jucam in strada cu alti copii, de-a caii; cu o sfoara in gura trebuia sa nechezi, sa alergi si sa topai, in timp ce calaretul din urma tinea fraul si din cand in cand te atingea cu o nuia daca nu faceai toate astea cu ardoare. Dupa un timp, rolurile se schimbau, dar dupa cat timp ? M-am pomenit apucat de mana si smucit; era mama, furioasa (ea, cea atat de stapanita), care-mi porunci "acasa" cu o voce aspra, necunoscuta. Ma impotrivii. Atunci ea smulse nuiaua din mana celuilalt, il croi intai pe acela o data (gest de violenta care ma uimi) si ma croi apoi si pe mine peste picioare, dar nu o data, ci de trei-patru ori la rand. Am plans cateva ore asteptand o explicatie care nu mi s-a dat. Ce-a avut cu mine ? De ce m-a luat de la joaca ? Ea care intotdeauna ma lasa sa fac ce vreau si care nu ma batuse niciodata...Abia dupa multi ani mi-a spus: "...pentru ca erai un prost, nu vedeai ca ala facea mereu pe calaretul si tu mereu pe calul, si te croia pe cap si tragea de sfoara asa de tare ca iti iesise sange din gura. Trebuia sa-l pui si pe el sa fie cal si sa-i tragi si tu cu nuiaua peste capul lui de rau si de prost ca si tat-sau" "Si de ce nu mi-ai spus atunci?" "Asa, ca sa intelegi si singur". Marin Preda
Fara a forta prea mult aceasta amintire a copilariei scriitorului, nu pot sa nu-mi aduc aminte de cate ori eu insami, asteptand anumite explicatii care n-au mai venit niciodata, mi-am dat seama ca trebuia sa inteleg si singura. Suntem loviti si asteptam explicatii; fie ca e vorba de un comportament al cuiva sau de o boala aparuta pe neasteptate, ori de pierderea cuiva drag, intotdeauna am vrea sa stim: "de ce ?"
Apoi, as dori sa va sugerez analiza posturii de cal si cea de calaret din vietile voastre, avand in vedere alternarea rolurilor, inainte de a va iesi sangele pe gura.
Va imbratisez.
Postări
10 comentarii:
Gabitza draga,
Cal am fost si voi mai fi.
Fac parte dintre caii liberi...
http://www.youtube.com/watch?v=8ZCx_MlhEOo
In singura incercuire in care am fost prinsa am sarit gardul si am fugit. Vorba Marianei Buruiana : Nu accept fraul! Nimanui!"
Ca si calaret, anul acesta am "calarit" un vultur. Intr-o calatorie samanica. A fost al naibii de bine. Eram cu alti tovarasi de calarit vulturii, eram copii, goi, strigand de placere si chiuind, pe vulturii nostri uriasi.
Cam asta... :)))
In amintirea cu pricina, Marin Preda se intreba retoric, de ce fiinta iubita al carui ham il acceptase, are comportamente bizare si nu ofera explicatii :)
Frumoasa experienta ta samanica si-mi imaginez cu placere senzatiile traite :)
Nu-mi place sa fiu in postura unui cal, el prea putin are voie sa gandeasca, iar daca nimereste un stapan dat naibii, il face sa scoata spume pe gura, in rest mult adevar graiesti, raspunsurile le gasim sau le gasesc mult mai tarziu si ramanem uimiti de inteligenta celor ce ne-au lasat sa le patrundem intelesurile.
Somn usor!
Hehe Mikka tocmai priveam la un vide o cu caii liberi(doar ca in engleza) ^-^
Excelenta intrebarea ta Gabi, la fel ca si citatul din M Preda. Eu recunosc ca sun un cal mai special... sunt foarte docil si supus si par chiar domesticit de-a dreptul. Dar in momentul in care calaretul "sare calul" l-am si zvarlit jos si nu ma va mai vedea vreo data. Rolurile se schimba in viata... mai ales cand ne rescriem povestile asa cum ne-a invatat ajnanina ^-^
uneori, in momentele de inocenta, rolurile sunt neimportante, cal si calaret sunt una, conteaza doar jocul...
o amintire asemenatoare, in ,,La Medeleni", Monica, indragostita de Danut, alearga prin livada, cu cozile sale blonde in mainile lui Danut... fericita...
Janine,
ai sesizat foarte bine inocenta si placerea jocului :) mai trist e cand apare mama si ne da cateva la fund, fara sa ne ofere si explicatii :))
(cand ne facem mari ne dam singuri seama ca trebuia sa ne fi dat seama ca eram luati de fraieri )
Paul,
buna dimineata :)
Frumos comentariu!
Kami,
esti chiar foarte decisiva...hmmm...eu nu-l arunc din sa fiindca se arunca singur cand vede ca nu mai are pe cine struni :))
nimeni nu vrea sa fie "cal"dar cel putin o data in vata fiecare este, fie ca ne place, fie ca nu.
Fluturas,
hai sa alternam rolurile si sa presupunem ca ne aflam intr-un joc inocent al inimii care daruieste :)
Pup, Fluturas multicolor :)
Trimiteți un comentariu