Cele mai incarcate de sens
sunt scrisorile neexpediate,
pe care le citeste doar
focul.
Ascultati
chicotul extatic al sobei
la aceasta lectura
in exclusivitate.
Interceptati
convorbirile nespusului
cu neauzitul.
De fapt,
imboldul noncomunicarii
e mai vechi decat
scrierea.
E un dialog cu necuprinsul,
cu sine
in necuprins.
E neputinta de a te margini
la teritoriul
nemarginit de marginit
al cuvintelor.
Ea creeaza functia
de a vorbi cu sine.
Nu tulburati un copil
care vorbeste cu sine insusi.
Nu veti intelege nimic,
iar copilul si-ar putea frange gatul
cazand din nemarginirea unde traia in clipa
cand l-ati strigat.
duminică, 9 august 2009
Scrisori neexpediate
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Postări
8 comentarii:
:)am avut si eu una:)o scrisoare neexpediata, inca n-am pus-o pe foc
Mă străduiesc să nu-i tulbur nici pe adulţi...
Înteleg ideea scrisorilor neexpediate, o respect, dar n-o pot împărtăsi, decât asa, teoretic. Practic, niciodată n-am putut oferi focului ceva ce deja am scris. La propriu, adică. Altfel, intentii redate focului izbăvitor, droaie! Probabil, din lipsă de timp, de îndrăzneală, de încredere.
Fluturas,
atunci cand le asculta doar focul, scrisorile au cele mai intime, puternice si greu de impartasit emotii.
Dar, nu te sfartuiesc ce sa faci. Daca o expediezi, mai mult ca sigur vei elibera povara sufletului ;)
Vania,
imi plac oamenii discreti, asa ca tine :)
Da, Calin
intentii redate focului, acelea sunt scrisorile mele neexpediate. Din motive care seamana izbitor cu ale tale :)
oare de ce am impresia ca am mai citit mai demult poezia asta tot la tine pe blog...e o reluare??/ sau sunt eu nebuna:)):)):))=))...
frumos de tot...
din scrisorile neexpediate mai ramane cenusa care se imprastie in cele patru zari, iar cuvintele se pierd in nemurire:D
Raza de soare,
da, ai mai citit-o. Ma bucur ca-ti amintesti si ma bucur ca ti-a placut.
Trimiteți un comentariu