Azi mă întreb ce cred unii despre a fi autentic. La ce ne ajută pentru a simţi că relaţiile dintre oameni nu sunt subţiri şi vremelnice. Azi, eu mă simt fericită pentru că am reacţionat autentic şi pentru că timpul trecut mi-a devenit bun prieten. Tu îţi iubeşti timpul trecut ?
miercuri, 9 decembrie 2009
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)







33 de comentarii:
Eu cred că cel mai important e să nu ai regrete și să înveți din fiecare întâmplare, indiferent cât de nesemnificativă ar părea.
Mare parte din el Da.
asa, tot?
mare parte din clipe, si le iubesc pe fiecare in parte, pe unele mai tare, pe altele mai usor, pe unele in gura mare, pe altele in secret... :)
Uneori...
Cred ca mai important decat timpul trecut este cum reusesti sa recuperezi, prin viitor ceea ce ai pierdut in trecut. In fiecare clipa ducem o lupta de recuperare. O castigam oare vreodata?
Cell,
despre astfel de iubire a timpului vorbeam. Adica despre impacarea cu sine.
Ma bucur ca ai prins ideea. Hai ca nu ma exprim eu chiar asa criptic.
Adrian Barbat,
e un lucru bun, nu ?
Ajnanina,
haha,
ce raspuns misto.
Vania,
toti avem toane :)
Din pacate din timpul trecut nu mai poti recupera mare lucru, doar ceva invataminte...ATAT.
Dar consider ca aceste invataturi sunt o adevarata comoara.
Salutari de la Vrancea, raza de soare!
Da, e ceva mobilizator pentru viitor ;).
Paul,
e interesant ce spui si inteleg.
Cred ca putem face (recupera) tot ceea ce ne dorim cu conditia sa aflam ce ne dorim de fapt ;)
Ai grija pe drum...
Imi iubesc timpul trecut, ma lupt cu unele fantome din el;
il exploatez pe cel prezent, caut sa recuperez timpul pierdut,
"... ca viata asta-i timp pierdut, de n-o traiesti cum ai fi vrut..."G. Cosbuc.
Programez si-mi planific viitorul, timp,(este un stil comunist)dar inca e valabil...
Elena Marin Alexe,
foarte bine spus sau ca ar trebui sa ne folosim de rani pentru a evolua si a invata.
Oprah Winfrey spunea foarte bine: "Transforma-ti ranile in intelepciune."
Te pup si eu din Bucuresti, Elena :)
Salut...vrei sa sustii campania Spune NU Drogurilor ? atunci intra pe site..si lasa`ne un comentariu...si lasa`ti si linku` + numele blogului ! ;)
spune nu drogurilor,
am pus bannerul. Sigur ca va sustin.
Adrian Barbat,
ma bucur sincer.
Hera Mariana,
Foarte frumos comentariu.
Esti un om intelept si cred ca te iubesti ceea ce este exceptional.
Mersi de vizita, Mariana.
Privesc in viitor prin prisma prezentului, tinand strans la piept trecutul!
Simion Cristian
bun slogan :)
Mi-e drag de timpul meu trecut...
Lisandru,
si tu te-ai inteleptit iar romantismul nu ne deranjeaza cu nimic pe niciunul. Lumea trebuie sa vada ca romantic nu este egal cu naiv ;)
O zi perfecta sa ai !
Datorita timpului trecut esti ceea ce esti AZI. Si cand ajungi sa iti fie drag de ceea ce esti AZI intelegi ca aveai nevoie de acel trecut, asa cum a fost el.
O imbratisare calda de la Cluj.
Cu drag,
Delia
Negreșit că l-aș iubi dacă ar exista... M-a adus aici, iată.
Timpul este o convenție. Nu există decât spațiu și lumină. :)
Dar e bine dacă ai așa un prieten de temut.
Imi place ideea de "o intrebare pe zi".
Vorba Ajnaninei : mare parte din timpul trecut mi-e drag. Sunt si bucatele care nu-mi plac, dar fara de care nu s-a putut. Mi-e draga adolescenta de acum ceva ani, de pofta ei de viata si naivitatea ei.
Mare parte din ce a fost atunci, nu mai e acum. Insa ma bucur si de prezent, pentru ca invat mereu, pentru ca vad altfel lucrurile, sunt mai aproape de Adevar. Dezavantajul e ca vad acum si Uratul, foarte clar.
Delia draga,
tu care esti coach si lucrezi zilnic cu si despre oameni...sigur ca interpretezi foarte aproape de adevar.
Te imbratisez si eu foarte cald !
Gabriela,
am inteles. DE aceea a scris Marcel Proust atat de frumos "In cautarea timpului pierdut" si "Timpul regasit" ?
Timpul meu trecut mi-a fost si dusman in perioada in care eram mai tot timpul nefericita si frustrata. M-am iertat, ne-am impacat, ne acceptam, ne iubim. E sinele meu la trecut, sunt eu cu bucurii si greseli.
Leo,
da ideea e faina si mi-a trasnit prin cap spontan, ca mai toate trasnelile mele :))
Sa nu crezi ca esti in dezavanaj ca vezi uratul. Pentru ca numai asa intelegi frumosul.
Te pup !
Sunt multe lucruri frumoase in trecut, amintiri minunate, iubiri traite cu intensitate maxima, ar fi pacat sa dam uitarii toate aceste lucruri. Uneori gasim in trecut curajul de a merge mai departe atunci cand viitorul pare infricosator.
Lord,
sunt curate si frumoase gandurile tale introspective.
Cum spuneam si in celelalte comentarii, timpul trecut este un postament care trebuie curatat de zgura formata din sentimente de furie si vina.
Daca nu reusim asta, nu facem decat sa le aducem mereu intr-un nou prezent.
am inceput, cu surprindere si placere, sa privesc cu drag urmele trecutului. ele imi amintesc sa vad daca n-ar fi fost, ce n-as fi fost Azi! Pasii trecutului iti pot arata pe cei ai prezentului si viitorului, de ce nu...
Bună întrebare. Nu cred că am putea să nu ne iubim trecutul, aşa cum este el, cu bune şi cu rele. Pt că trecutul...suntem noi înşine! Departe de a fi perfect, el ne reprezintă, ne defineşte. Din el ne tragem seva prezentului şi energia pt viitor.
În ultima vreme mă surprinde faptul că mă tot "întorc în timp" la vremea copilăriei... De-atunci am cele mai frumoase şi preţioase amintiri... Vorba lui Ion Creangă: ...îmi saltă inima de bucurie"!
Alexandru
si cat de reconfortant este sa ne intoarcem cu gandul in copilarie.
Trimiteți un comentariu