joi, 10 decembrie 2009

Să vină odată Moşu'

Vorbeam într-o zi cu mine însămi implacabil deşi aşteptam în secret un miracol. Se lipea de memoria noastră nevoia de adaptare.Tu reţineai doar acel clasament tăiat în marmură iar eu aşteptam să se apropie Moşu' perfect către vorbitor. Nici nu-ţi imaginai cine ai putea fi daca ai avea mai mult curaj primind variate răspunsuri la  Ce mai faceţi ? Bine facem! Moşule, promit... dacă vei sosi netenebros anul acesta, memoria timpului meu va asimila mai uşor definiţia de "perfect".

miercuri, 9 decembrie 2009

O întrebare pe zi


Azi mă întreb ce cred unii despre a fi autentic. La ce ne ajută pentru a simţi că relaţiile dintre oameni nu sunt subţiri şi vremelnice. Azi, eu mă simt fericită pentru că am reacţionat autentic şi pentru că timpul trecut mi-a devenit bun prieten. Tu îţi iubeşti timpul trecut ?

marți, 8 decembrie 2009

Adaptare

Am înţeles că nu ştii sau nu poţi acum să adopţi o ipostază în care să-ţi lipsească gândul mângâiat de cosmeticale de firmă şi am căzut de acord că e frustrant. Iubirea de sine poate include şi exclude orice vremelnic aspect al oglindirii dacă rezonează cum trebuie peste timpul prezent. Dacă vrei să victimizezi existenţa în sine e timpul să te adresezi unui cimitir. Eu însămi, aş opta pentru un spaţiu mai aranjat ...


şi o baladă fără legătură cu textul

luni, 7 decembrie 2009

Admiraţie



Poveştile ca aceasta încep cu a fost odată ca niciodată în România, o ţară frumoasă cu căldări uriaşe, pereţi de prăpastie, iezere curate şi nori rezemaţi pe creştetul munţilor, un destin al prinţesei de Wied peste care s-au răzbunat viforniţe vrăjmaşe. A rămas şi ea neclintită într-o stană de piatră şi chip de nedrept purgatoriu. La început am privit-o cu teamă şi apoi un surâs de plăcere m-a cuprins ca în faţa unei scene de teatru ce creşte într-o cupolă înaltă. Înainte de-a o părăsi,  privirea mea a învăluit cu admiraţie femeia regină, scriitoare sau Mecena cu sânge albastru.

PAfoto la Calin Hera

duminică, 6 decembrie 2009

Dacă

Dacă suferiţi de infatuare şi răspunsul celor iubiţi vă face să vă simţiţi nefericiţi poate ca e timpul să schimbaţi ceva. Nu ştiu ce, dar cred că voi ştiţi.

Implacabil

Degringolada soarelui,
 fugă lentă şi fără sfârşit
 a marelui astru
 sfâşiat de o gheară lăuntrică.
 Soarele implacabil, implacabil, soarele...

 Preschimbat
 în ban sunător
 pus la zid
 arde frenetic, frenetic arde
 soarele.

 Astfel trăim
 unii cobind,
 alţii înfingându-şi penelul
 în inimi străine.
 Între două tunete
 cupola arzătoare a soarelui
 incoruptibil.

 Peste creştetele fiilor noştrii, mai orbitor decât
 arsura regretelor,
 peste morminte, peste
 frunzele învolburate,
 de-a pururi
 frenetic va arde, va arde frenetic
 soarele.

foto

sâmbătă, 5 decembrie 2009

Miracol

Ceva pe care noi l-am aşteptat ca o farsă jucată logicii noastre orgolioase şi mărginite pe o peninsulă albă de calcar steril. Şlefuit, calcarul este o marmură cu iluzii. Dar o culoare fragedă, vibrantă ne-a ostoit cu grijă privirea. În deşertul alb care triumfă suveran acum "Ninge iar iubito in absenta ta/Ca o despletire de ciresi in mai/Din copilarie n-a mai nins asa/Daca ai fi cu mine am fugi pe cai"




 foto

Cel care nu ştie nimic, nu iubeşte nimic


"Cel care nu ştie nimic, nu
iubeşte nimic.
Cel care nu poate să facă
nimic, nu înţelege nimic.
Cel care nu întelege nimic,
nu are nici o valoare.
Dar cel care întelege,
acela, totodata, iubeşte,
observă, vede…
Cu cât mai multă
cunoaştere este inerentă
unui lucru, cu atât mai
mare este iubirea…
Cine îşi închipuie că toate
fructele se coc o data cu
cireşele, nu ştie nimic
despre struguri."


 PARACELSUS



găsiţi multe alte articole frumoase aici la Cristian Mihai - NLP Training

joi, 3 decembrie 2009

Oamenii buni

În tinereţe căutau cerul. Se înalţau drept în sus ca o uriaşă lumânare verde. Când s-au săturat de lumină s-au cuminţit şi au început să gândească la rostul lor pe lume. Vor muri în curând. Şi pe urmă ? Gândul acesta devenea prea confuz. Îndrăgostiţii de viaţă sunt orbi şi surzi.

Colindă

Veste am adus
Asculta mai multe audio Muzica

Treime




Orice s-ar spune sunt trei. Amatori de vrăjeală sau nu se întreabă unul pe altul: e mama, e lupul sau e povestea asta cam şui ? În timp ce uitase că toată suflarea îi imortaliza, căpriţa fugise un pic din poveste cu altcineva. Până şi lupul părea să fi renunţat fiindcă zvonul că ar exista nişte iubitori de PA i-ar fi zdrobit toată stima de sine pe care o mai avea. Iezii salută toţi lupii, paa !


Pafoto continuă !


Iar pentru cititorii blogului meu, 
întotdeauna, undeva...



Later edit :



Clasamentul PAcrelor

1-2 Interviu Leo, Treime gabi 8/4
3 Asteptare Mariana 5/3
4-8 Tăticii n-au niciun pic de imaginatie LordDIf, Rural develoPAment… Zazuzu, Stire de la fata locului… Teodora, Scufita si lupul cell61, O floare si trei grădinari Maria 4/4
Au primit voturi toate PA-urile, autorii lor punctând în clasamentul general, astfel:
Redevenire Mariana*, Caprita cu ochi zglobii LePetitPrince 3/1
Trei idei cucuiete Marius Ola 2/1
Capra plus trei iezi Simon Cristian, Cum fu cristian 1/1

Clasament general
1. Leo 46p
2. gabi 39p
3. Călin 38p
4. Teodora 32p
5. Paul Gabor 28p
6. cell61 23p
7. LordD’If 22p
8. Mariana 19p
9. LePetitPrince 17p
10. cristian 10p
11-12 Simion Cristian, starsgates 9p
13. Maria 8p
14. Dan 7p
15. Ioana 6p
16. Mikal Eon 4p
17. Zazuza 3p
18-22. zbordefluture, shanta4uall, A.Dama, Amrita, Maria Postu 1p
Sunt fericita langa prietenii mei de PA-uri !