duminică, 6 decembrie 2009

Implacabil

Degringolada soarelui,
 fugă lentă şi fără sfârşit
 a marelui astru
 sfâşiat de o gheară lăuntrică.
 Soarele implacabil, implacabil, soarele...

 Preschimbat
 în ban sunător
 pus la zid
 arde frenetic, frenetic arde
 soarele.

 Astfel trăim
 unii cobind,
 alţii înfingându-şi penelul
 în inimi străine.
 Între două tunete
 cupola arzătoare a soarelui
 incoruptibil.

 Peste creştetele fiilor noştrii, mai orbitor decât
 arsura regretelor,
 peste morminte, peste
 frunzele învolburate,
 de-a pururi
 frenetic va arde, va arde frenetic
 soarele.

foto

2 comentarii:

elena marin-alexe spunea...

Astfel trăim
unii cobind,
alţii înfingându-şi penelul
în inimi străine.
Între două tunete
cupola arzătoare a soarelui....
Interesanta impletire a metaforei cu sentimentul real , ma pune pe ganduri...
O zi senina sa ai draga mea!

gabi spunea...

Elena,
te pune pe ganduri bune ?
Mersi draga mea.
Ganduri dalbe si tie !