În tinereţe căutau cerul. Se înalţau drept în sus ca o uriaşă lumânare verde. Când s-au săturat de lumină s-au cuminţit şi au început să gândească la rostul lor pe lume. Vor muri în curând. Şi pe urmă ? Gândul acesta devenea prea confuz. Îndrăgostiţii de viaţă sunt orbi şi surzi.
Veste am adus
Asculta mai multe audio Muzica
Postări
8 comentarii:
O fotografie fantastica, un text de sufet si o colinda...O combinatie deosebit de reusita! :-)
Carmen,
ma bucur ca ti-a placut si bine ai venit ;)
prima dragoste: dragostea de viata...
Cat de frumos ai spus-o. Uneori chiar gandim prea mult in loc sa dam curs primului impuls
sunt cu putini cei cu adevarat indragostiti de viata
raza de soare,
adevarat !
Lord D'If,
si tu ai spus-o foarte frumos, Multumesc !
Fluturas,
ar fi o constatare dureroasa, dupa parerea mea.
Trimiteți un comentariu