sâmbătă, 11 iulie 2009

Si totusi, unii mor

...iar ceilalti, continua dansul..

Cine moare

"Moare câte puţin cine se transformă în sclavul obişnuinţei,
urmând în fiecare zi aceleaşi traiectorii;
cine nu-şi schimbă existenţa;
cine nu riscă să construiască ceva nou;
cine nu vorbeşte cu oamenii pe care nu-i cunoaşte.

Moare câte puţin cine-şi face din televiziune un guru.

Moare câte puţin cine evită pasiunea,
cine preferă negrul pe alb şi punctele pe "i" în locul unui vârtej de emoţii,
acele emoţii care învaţă ochii să strălucească,
oftatul să surâdă şi care eliberează sentimentele inimii.

Moare câte puţin cine nu pleacă atunci când este nefericit în lucrul său;
cine nu riscă certul pentru incert pentru a-şi îndeplini un vis;
cine nu-şi permite măcar o dată în viaţă să nu asculte sfaturile "responsabile".

Moare câte puţin cine nu călătoreşte;
cine nu citeşte;
cine nu ascultă muzică;
cine nu caută harul din el însuşi.

Moare câte puţin cine-şi distruge dragostea; cine nu se lasă ajutat.

Moare câte puţin cine-şi petrece zilele plângându-şi de milă şi detestând ploaia care nu mai încetează.

Moare câte puţin cine abandonează un proiect înainte de a-l fi început;
cine nu întreabă de frică să nu se facă de râs
şi cine nu răspunde chiar dacă cunoaşte întrebarea.

Evităm moartea câte puţin, amintindu-ne întotdeauna că "a fi viu" cere un efort mult mai mare decât simplul fapt de a respira.

Doar răbdarea cuminte ne va face să cucerim o fericire splendidă.

Totul depinde de cum o trăim...

Dacă va fi să te înfierbânţi, înfierbântă-te la soare.
Dacă va fi să înşeli, înşeală-ţi stomacul.
Dacă va fi să plângi, plânge de bucurie.
Dacă va fi să minţi, minte în privinţa vârstei tale.
Dacă va fi să furi, fură o sărutare.
Dacă va fi să pierzi, pierde-ţi frica.
Dacă va fi să simţi foame, simte foame de iubire.
Dacă va fi să doreşti să fii fericit, doreşte-ţi în fiecare zi...
"

Pablo Neruda

Multumesc, Flavius

22 de comentarii:

angela spunea...

moare cate putin cel care nu intelege ca lumea este copilarie, ca sa te iei in serios inseamna sa iti tai aripile, ca sa iubesti inseamna sa vrei ca celalalt sa fie fericit.

sa iubesti inseamna sa nu iti fie frica sa fii lovit, sa zambesti chiar si atunci cand mori, sa scrii poezie chiar si atunci cand lumea se naruie si nu mai vrei nimic de la ea.

sa iubesti inseamna sa ai un blog in care lumea ta sa poata fi atacata si tu sa stii sa o aperi.

gabi spunea...

Angela,
ce frumos !
Bine ai venit pe blogul meu, Viata !

ajnanina spunea...

un koan zen: ,,cine moare inainte de a muri nu mai moare dupa ce moare"

dar aici e exact invers; in ce povetesti tu e moartea marunta cea mai de temut, moarte treptata a sufletului...

koanul vorbeste despre moartea ego-ului, a mastii...

de-am fi suficient de constienti de maruntele morti si invieri posibile ale fiecarei clipe ...

gabi spunea...

Ajnanina,
pai nu e complicat daca reusim sa rezistam "tentatiilor" mortii :)

Eu le sesizez in timp ce-mi dau tarcoale. Mi se schimba (altereaza) starea de spirit si deja beculetele de alarma se aprind :))

oceania spunea...

Pablo Neruda a fost pentru mine, odata, de mult, singurul poet preferat. azi nu mai vad in versurile lui ce vedeam odata...timpul ne modifica :)

adc spunea...

Mulţumesc pentru urări.

Ana Gabriela spunea...

superb...am citit demulte ori aceasta capodopera a lui Neruda:D

Anca Dionisie spunea...

Frison...Adevar...Viata...Moarte...Cei ce continua dansul...

Anonim spunea...

Chiar daca uneori felul cum e privita viata se interpune intre doua sau mai multe persoane, asta nu inseamna ca nu exista o minima apropiere...

Chiar daca bateriile tale vor avea nevoie de timp, te astept sa revii..

Mikka spunea...

Uneori, printr-o uluitoare dar nu si imposibila sansa, se dam seana ca suntem muribunzi... Ca deja am cazut mult in abis... Acel instinct de supravietuire, un paradoxal instinct ce nu tine de trup, face sa tragi de tine si sa iesi din marasm... Cu riscul asumat de a face efortul de a trai...
"a fi viu" cere un efort mult mai mare decât simplul fapt de a respira."

Da, pana cand iti dai seama de Cel Care Ne Respira...
Pe urma tot efortul cade si esti viu. In sfarsit, viu in viata ta!


Frumoasa reintalnire cu aceste randuri, nu le-am mai revazut de multa vreme, dar imi sunt tot foarte dragi. Multumesc, dragoste!

gabi spunea...

Oceania,
bine ai trecut pe aici !

"Sentimentul care domina toate cartile mele este cel al pluralitatii omului, al pluralitatii mele insumi... Versurile mele vadesc numaratele personalitati pe care le-am avut, adica pe care le avem, care suntem" Sentimente/Pablo Neruda

Sugestiv citat, nu ?

gabi spunea...

Adc,
sa-ti fie buna urarea si sa ai parte de "La multi ani" !!!

gabi spunea...

Raza,
tare ma bucur de bucuria ta. Asa cum frumos a spus Angela in coment: "ca sa iubesti inseamna sa vrei ca celalalt sa fie fericit."

Cand iubesti oamenii iti doresti sa-i simti fericiti.

gabi spunea...

Anca,
frumos ma mangaie sufletul tau.
Dansezi, stiu, nu trebuie sa te mai rog :)

gabi spunea...

Paul,
de unde sa revin ?
Aici am fost tot timpul. Nici vorba de eventuala departare. Hmmm, nu stiu deloc ce ti s-o fi parut. Dar, nu-i. Ma crezi ?

gabi spunea...

Mikka,
daaa ! A fi viu inseamna un efort mai mare decat simplu fapt a respira.
Ai spus la fix: a fi viu in viata ta - asta e esenta !!!!
Nimic necunoscut tie. Imi place enorm spiritul tau evoluat!
Te imbratisez! Dragoste sa fie fiinta ta si a celor langa care stai.
Copil bun !

flavius spunea...

Servus Gabi...
eu multumesc... si... cred ca, de fapt, este vorba despre niste bucurii simple... pe care avem norocul sa le descoperim aici impreuna... Stii tu, acelea despre care vorbea si Noica in a lui "Mathesis sau bucuriile simple"... Toate cele bune!

Anonim spunea...

Am avut senzatia ca vrei sa pleci... Nu stiu de ce ... Prea ai zis-o cu foc...

gabi spunea...

Flavius,
bucuriile simple sunt nectarul vietii; da, le stiu pentru ca le simt.
Pentru tot ceea ce simt si intalnirilor de acest gen, recunostinta.

gabi spunea...

Paul,
colind in fiecare zi taramuri mirtuite.
Acasa revin, imbogatind lumina firii. Esti un oaspete de seama, Paul.

Anonim spunea...

Trebuie sa bag mai multa seama... M-a furat poezia ta si am alunecat...

Nu ma ridica atat, stiu ca nu merit...

gabi spunea...

Paul,
nu stiu cin' te-a furat.
De ce spui despre merit ?

O stie adierea si-mpreuna Zeii cat de sublima poezia sta-n cununa.

Langa Neruda,cu totii trecatori lipim doar fruntea...

O seara buna !