Dacă ne aflăm într-un câmp de iubire necondiţionată şi nevoia noastră esenţială este aceea de a iubi, ne vom simţi indrăgostiţi .
Dacă avem nevoie să fim iubiţi, ne vom simţi atraşi de iubire şi aceasta ne va schimba automat dispoziţia mentală şi sufletească.
Brusc, într-un câmp de putere de acest calibru, vom accesa o stare de bine, de pace, de bucurie, de gândire pozitivă. Cum spunea David Hawkins: cei mai mulţi oameni se vor bucura de prezenţa iubirii necondiţionate în prima fază, pentru ca apoi să fugă din calea iubirii. Câmpul iubirii necondiţionate este atât de puternic şi de curat încât simpla sa prezenţă printre oameni generează purificări extraordinare. Suntem constrânşi de prezenţa iubirii să renunţăm la toate condiţiile pe care i le-am pus vreodată. Aceasta va atrage schimbări de proporţii şi va deveni motivul esenţial al fugii de iubire.
Emoţiile care însoţesc detaşarea de vechile credinţe sunt atât de puternice încât cei mai mulţi oameni nu le pot depăşi niciodată.







16 comentarii:
Intersantă terorie. Se mulează un pic peste altele şi în acelaşi timp le include. Pare destul de simplu la prima vedere, dar oare chiar e atât de simplu?...
...
Marius,
experimenteaza si vei afla :)
Pentru a fi mai lămurite acestea, ar trebui alcătuit un set de proze. Patru-cinci nuvele ar explicita, cred, îndeajuns pentru aceia care au avut parte de experienţe similare...
Vania,
multumesc de sfat.
E o idee foarte buna !
Nu știu ce să comentez, e un subiect greu, pe care s-ar putea scrie cărți, ca să reiau ideea lui Vania :)
Dar cu siguranță, iubind și fiind iubit încep să se întâmple lucruri [inexplicabil de] bune în viața ta.
Asa e Cellini,
a face doar o sublimare a ceea ce traim in anumite conditii e prea putin. Parca nu satura de aflare cititorul.
Duminica faina.
Ti-am trimis un mail. Astept raspuns ;)
Gabi,
experimentelle mele au dat chix până acum. Nu am fugit şi rău am făcut:)
Marius,
intr-o relatie sunt in actiune trei roluri. Rolul tau, rolul partenerului si rolul vostru comun. Probabil ca cea mai grea misiune a partenerilor este aceea de a fi coerenti atunci cand se manifesta in rolul comun.Acolo scartie fiindca fiecare din cei doi se retrage catre rolul personal unde domina egoul.Nimic nou sub soare, o sa zici. :)
Da şi nu. Eu cred că implicare unui terţ într-o relaţie, adică prin însăşi realţia, care devine practic a treia persoană, încep orgoliile să îşi spună prea mult cuvântul. Ideea ar fi că pentru o relaţie trebuie doi. pentru iubire poţi să fi şi solitar. Bineîneţeles este infinit mai bine să îţi fie şi împărtăşit sentimentul.
Să concluzienez: Fac anumite distincţii între sentimentele de iubire şi de a fi îndrăgostit. Ambele pot duce la o realţie, dar numai unul o poate întreţine:)
PS: Sper că nu plictisesc...
wow, am ramas ... extrem de impresionat... :)
Felicitari pentru asemenea text.
Te suspectez ca nu e primul de asemenea calibru si cand o sa revin voi face o plimbare si prin postarile tale mai vechi, necitite...
Cred ca Dumnezeu infuzeaza iubire, intelepciune si chiar genialitate mai mult ca niciodata la nivelul intregii planete...
Cine le capteaza... va fi foarte fericit... :)
Marius,
da, indragosteala poate da in iubire, in ura sau in indiferenta.
Cazurile fericite sunt acelea care continua indragosteala cu iubire :)
Mie îmi vine să fug...
Ada,
e ok ! Da-ti voie sa faci asta :))
Este exact modul de selectare a apostolilor...
Daurel,
adevarat !
Ingerul tau,
ai mare dreptate !
Multumesc pentru felul in care ai primit mesajul textului.
Te invit oricand vei dori sa citesti textele de aici.
Trimiteți un comentariu