Când eşti într-o relaţie profundă cu cineva, apare o mare nevoie de a fi singur. Începi să te simţi obosit, epuizat - bucuros obosit, fericit obosit, dar fiecare emoţie este istovitoare. Începutul relaţiei a fost minunat, dar acum ai vrea să treci la singurătate, simţi nevoia să te aduni, să te înrădăcinezi iaraşi în fiinţa ta. În iubire te muţi în fiinţa celuilalt şi trăieşti senzaţia că ai pierdut contactul cu tine însuţi. Acum simţi nevoia să te regăseşti. Dar când eşti singur apare din nou nevoia de iubire. Singuratatea te face prea plin. Iubirea iţi primeşte darurile. Iubirea te goleşte ca să te poţi umple din nou. Ori de câte ori te simţi golit de iubire, singurătatea pare că te hrăneşte şi te integrează. Acesta e ca un ciclu. Fă persoana iubită să-şi dea seama de acest ciclu
reedit
Postări
24 de comentarii:
buna,
imi pare bine ca am dat peste acest blog, imi place stilul tau, am sa te adaug in blog-roll...
...in ceea ce priveste articolul, trebuie sa-i dau dreptate, m-am regasit in el, intodeauna vrem ceea ce nu avem...iar cand in sfarsit avem acel ceva dorit, ne plictisim...
Ramona,
fii binevenita !
Ma bucur ca poti avea revelatii citind aici.
Te astept sa revii ori de cate ori vei simti nelinisti dar si bucurii.
senzatiile astea apar atunci cand traim din imprumuturi: in relatie daruim mai mult decat suntem pe moment in stare, si ne golim emotional, si cerem apoi de la celalalt mai mult decat poate oferi...
dar cum sa cheltuiesti rational atunci cand ti se pare ca lumea e a ta? :)
Mare adevar graiesti Gabitule, mare
"Acum simţi nevoia să te regăseşti. Dar când eşti singur apare din nou nevoia de iubire. Singuratatea te face prea plin. Iubirea iţi primeşte darurile. Iubirea te goleşte ca să te poţi umple din nou" - iată o definiţie extrem de frumoasă a iubirii...
Lord,
:)
as fi vrut sa fie altfel, crede-ma :)
Cristian Lisandru,
tu stii constientizand toate astea. Ma bucur sincer !
Janina,
nu am raspuns, sincer :)
scrii superb. :D esti interesat de link exchange? :) astept raspuns pe blogul meu www.iarnatuestimareamea.wordpress.com
Pucca,
bine ai venit. Si tu scrii bine.
Ok !
Multumesc !
nu e cazul atunci când iubesti cu adevarat. cineva, cândva spunea: "există o singură iubire adevărată, restul sunt încercări"... poate nu ai ajuns "acolo"... înţeleg alternanţa iubire-singurătate, nimeni nu cred că o înţelege mai bine decât mine, însă vine momentul în care solitudinea nu aduce nimic bun, decât obsesii şi tahicardie. :)
Ideea de echilibru în iubire. Bine adnotat şi de ţinut minte:)
Super tare titlul, il ador. Nu sunt in totalitate de acord cu tine, ceea ce insemna ca sunt partial de acord cu tine. Cred ca din cand in cand, fiecare isi dorescte un moment de singuratate, fie ca se afla intr-o relatie sau nu. In ceea ce privesc relatiile consider ca cele care se mentin de-a lungul timpului foarte aprinse sunt acele relatii in care partenerii reusesc sa isi mentina individualitatea, ba chiar au puterea de a forma o noua individualitate, cea a celor doi, cea a relatiei. Aceste lcururi fiind spuse din punct de vedere psihologic, lasand partea afectiva, sentimentala.
Costin,
bine ai venit pe blogul meu. Am vrut si eu sa citesc, dar n-am gasit linkul site-ului tau.Nu-i nimic, ma bucur sa aud pareri bine intemeiate .
Okay,
n-am sustinut solitudinea.Retragerile in singuratatea sunt momente din viata relatiei fara ca relatia in sine sa fie afectata. E un balans interior intre capetele de extreme. Ori tu poate crezi ca focul trebuie sa atinga tot timpul inaltimea cerului. Si n-ar arata deloc foarte rau dar de unde atata combustibil ? Sau poate ca dozajul daruirii sa fie echilibrat si astfel sa nu oboseasca/erodeze.De acord, cred ca se poate si asa. E iubirea cuplurilor de cursa lunga care de fapt e mai mult o prietenie atunci cand functioneaza bine sau o acceptare atunci cand cei doi sunt resemnati.
Iubirea cu foc are oscilatii, asta e parerea mea fiindca eu "acolo" am ajuns :))
Te mai astept ;)
Marius,
de data asta ai fost de acord cu parerea mea. Dar cred ca e ok sa avem si pareri diferite :)
petitcreature,
vezi ce-nseamna un titlu bine plasat ? Imi aduce noi cititori :))
Bine ai venit !
Da, sunt de acord in totalitate cu cele spuse de tine !
Imi aduc aminte de aceste vorbe, si tin minte ca am rezonat cu ideea. Inca rezonez. ;)
Leut,
ma bucur de "unison" :)
De aceea sunt crâşmele, ca să ne sustragem din vreme-n vreme emoţiilor răvăşitoare...
un fel de alunga monotonia ca sa traiesti in iubire si sa simti si acest lucru
Vania,
:))))
Bogdane,
e un punct de vedere care merita luat in calcul. Altfel, e o manifestare nepremeditata. Ca o nevoie interioara...
e un punct de vedere...
e adevarat, nu-l impartasesc, dar asta nu-nseamna ca nu poate fi.
Mircea,
bine ai venit !
Te mai astept :)
Trimiteți un comentariu