foto
Experimentăm lumea în mare parte datorită interacţiunilor cu ceilalţi, astfel că relaţiile noastre, mai ales cu cei care ne sunt prieteni, au un rol extrem de important.În mod constant, ceea ce aşteaptă ceilalţi din partea noastră este să ştie că ne pasă de ei şi că faptele lor bune inspiră mulţumire.Atât de simplu. Şi doar pentru că li se spun vorbe care să denote astfel de sentimente lunea, înseamnă că şi marţi ar dori să le audă şi...DE aceea expresiile verbalizate care inspiră pe celălalt trebuie repetate iar şi iar.Deşi nu simţim mereu nevoia să ne exprimăm iubirea faţă de apropiaţi, s-ar putea ca aceştia să simtă nevoia să o audă mai des. Atât de simplu ! În timp ce suntem concentraţi să folosim partenerul ca pe un recipient de plângeri, critici şi cereri uităm complet de cuvintele care au determinat odată soliditatea relaţiei. Fiindcă ne-am obişnuit prea tare să ne luăm de buni unul pe celălalt uitând complet de mulţumiri sau recunoştinţa, eventual. Ca o leneveală mentală a la long.Dar dacă am încerca să fentăm cumva nisipul curs din clepsidră ? Să ni-l facem aliat ?
Experimentăm lumea în mare parte datorită interacţiunilor cu ceilalţi, astfel că relaţiile noastre, mai ales cu cei care ne sunt prieteni, au un rol extrem de important.În mod constant, ceea ce aşteaptă ceilalţi din partea noastră este să ştie că ne pasă de ei şi că faptele lor bune inspiră mulţumire.Atât de simplu. Şi doar pentru că li se spun vorbe care să denote astfel de sentimente lunea, înseamnă că şi marţi ar dori să le audă şi...DE aceea expresiile verbalizate care inspiră pe celălalt trebuie repetate iar şi iar.Deşi nu simţim mereu nevoia să ne exprimăm iubirea faţă de apropiaţi, s-ar putea ca aceştia să simtă nevoia să o audă mai des. Atât de simplu ! În timp ce suntem concentraţi să folosim partenerul ca pe un recipient de plângeri, critici şi cereri uităm complet de cuvintele care au determinat odată soliditatea relaţiei. Fiindcă ne-am obişnuit prea tare să ne luăm de buni unul pe celălalt uitând complet de mulţumiri sau recunoştinţa, eventual. Ca o leneveală mentală a la long.Dar dacă am încerca să fentăm cumva nisipul curs din clepsidră ? Să ni-l facem aliat ?







20 de comentarii:
Ai mare dreptate, fiecare cuvintel exprima o situatie reala.iti spun sincer ca nu exista zi in care sa nu le spun parintilor, fratelui, prietenei mele cele mai bune cat de mult ii iubesc, cat de importanti sunt pentru mine. Asta ma umple de enrgie pozitiva. Daca reusesc sa le smulg un zambet, sunt fericita
da uneori uitam sa multumim, insa deseori suntem falsi si facem complimente doar pentru a intra in gratiile altor persoane
Incearca tu asta! Intre timp eu descopar teleportorul! ;)
frumoase ganduri de inceput de an...
nu e suficient sa le spunem, trebuie sa le si simtim. altfel, cuvantul bun, spus uscat zgarie pana la a face insesizabil cuvantul bun spus din inima...
fericiti cei ce nu simt diferenta :)
Nici prea rar, dar nici prea des, totuşi. Cred că o măsură trebuie să existe în toate.
Zilnic zici? Nu-i cam des? Să nu păţesc ca tipul din reclama la ciocolată care îi tot spunea iubitei zilnic "te iubesc" :)
Claudia,
ma bucur ca intelegi si traiesti inconjurata de sentimente pozitive si ca simti nevoia sa le exprimi si sa le amintesti celor dragi. Asta te armonizeaza si in societate. Simti acest efect ?
Numai bine, te mai astept !
Fluturas,
mai trebuia sa specific oare faptul ca ceea ce exprimam trebuie sa fie sincer si ca maniera in care o facem ne da adesea de gol ? :)
Aia cu gratiile este un comportament interesat si probabil motivat in vreun fel sau altul dar nu cred ca e valabil in relatiile cu cei dragi si pe care ii iubim.
Simion Cristian,
imi place cinismul tau pentru ca ne ajuta sa facem diferenta :)
hihi :)
Eu am incercat si-mi iese ca la un incepator, n-am ajuns inca guru :)))
Ajnanina,
ganduri frumoase si in care chiar cred. Nu le spun din varful buzelor. Eu sunt o empatica prin excelenta iar oamenii cu care rezonez sunt la fel de sinceri ca si mine, in caz contrar relatiile se destrama treptat, ramanand doar la complezente. Bune si acelea fiindca nu cred in principiul ori de tot ori de loc.
Pana la urma trebuie sa fim de acord ca suntem ceea ce suntem din cauza a ceea ce ne penetreaza mintea.
nu, nu cred ca sunt atat de fericiti cei ce nu fac diferenta, dar poate cu nu stiu sa spuna ca nu sunt fericiti :)
Pup
cell,
imi place tare mult armonia ta interioara. Fara sa te cunosc personal, ea reiese din felul in care te exprimi.
Deci, cum vrei tu, sau mai bine zis cum va e voua numai bine.
Daca n-am fi atat de sofisticati si n-am construi atatea scenarii ne-ar fi usor sa ne manifestam cu iubire in fiecare zi asa cum face animalutul meu de companie. In fiecare dimineata se bucura cand me vede, da' se bucura sincer. Si cere mangaieri si atentie si ...ce sa-ti mai spun ? un adevarat izvor de energie din aia buna, buna :))
Frumoasa revenire, draga Gabi.:)
uitam...adesea sa traim simplu, sa nu ne mai pierdem in detalii, sa nu mai analizam fiecare cuvant... cu alte cuvinte sa ne bucuram de ceea ce spuneam si atunci sarutul de pe nas, etc...
Astfel de randuri sau momente ale vietii ne determina sa ne amintim, ceea ce e minunat.
In fapte, sau in cuvinte, uitam incet sa fim si oameni. Si cand ne-aducem aminte, ne doare atat de tare si ne e atat de jena, ca ne prefacem ca nici n-am observat. Dar nu e o solutie, mentalitatea asta de strut prostut.
Mi-am făcut aliat din trecerea timpului, ştiind că mă conduce dincolo de timp...
A fenta nisipul scurs din clepsidră... Bună idee... Cum facem asta, aş fi interesat!
Teo,
cat de corect ai spus !
Mersi Teo, pentru gand !
Viv,
ma bucur de lumina adusa.
NUmai bine si nu uita ca stii unde ma gasesti.
Vania,
excelent !!!
Cristian Lisandru,
folosindu-ne de experienta din trecut :)
@Gabi,
Sa simti o inima cum bate in ritm cu inima ta... tic-tacul vietii... si nisipul curs din clepsidra nici nu se vede. Asta cautam prin imbratisare si atingere, iar auzul intareste ceea ce simtim.
Tic-tac, tic-tac!
Lady,
ce frumos mangaie tic-tac-ul tau !
Dovada ca nu pot vedea fara martori :)
Multumesc !
Trimiteți un comentariu