Stog de trifoi ţi-e inima.
Dar cine-mi spune mie, oare
Ce nume poartă lunca ta.
Felia de piatră cu-ochi reci
În crângul selvei se ascunde
Dansează grindina când treci
Ferindu-şi gleznele rotunde.
E mult lăstarul albăstrui
Care-ţi cunoaşte dragul nume
Un tunet sună-n struna lui
De tine pomenind, anume.
Postări
6 comentarii:
Frumos sună veredele din poezia ta. Până şi pietrele sunt vii... şi tunetul şi grindina... Chiar mi-a plăcut şi se asortează de minune cu linia melodică a clor de la Bere Gratis:)
Superba ! :) Ocupata, dar inspirata !
Marius,
:)
Leo,
e oconstatare fulger: cu cat sunt mai ocupata cu atat am tendinta de a refula spre ceea ce-mi place :)
Te pup.
Cărarea cerbilor îmi e cărare,
Stog de trifoi ţi-e inima.
Dar cine-mi spune mie, oare
Ce nume poartă lunca ta.
O superba curgere metaforica.Felicitari raza!
Multumesc, draga mea !
Trimiteți un comentariu